După atribuirea surprinzătoare a premiului Nobel unei Uniuni Europene în criză, la 12 octombrie, preşedintele acesteia, Herman Van Rompuy, le-a cerut celor 27 de state membre, precum şi Croaţiei, care va adera la 1 iulie, să meargă în Norvegia.
Cu mai puţin de două săptămâni înainte, două treimi dintre liderii europeni au acceptat invitaţia, iar şase au declinat-o, a declarat pentru AFP directorul Institutului Nobel, Geir Lundestad. El a declarat că lasă fiecare ţară să îşi anunţe participarea sau refuzul.
Miercuri, preşedintele francez a anunţat că va merge la Oslo, unde se va întâlni în special cu Angela Merkel.
„Toate ţările mari din cadrul UE au spus da, cu o singură excepţie”, a rezumat Lundestad.
Încă de luna trecută, şeful Guvernului britanic David Cameron a declarat că nu va asista la ceremonie, un refuz perceput ca un semn al lipsei de entuziasm pentru proiectul european.
Premierul suedez Fredrik Reinfeldt, reţinut la Stockholm de ceremoniile celorlalte premii Nobel, şi preşedintele ceh Vaclav Klaus, un eurosceptic convins, nu vor fi nici ei la Oslo.
Oficial, premiul Nobel îi va fi înmânat lui Van Rompuy alături de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi cel al Parlamentului European, Martin Schulz.
Alegerea Comitetului Nobel norvegian a generat controverse, în special deoarece UE se confruntă cu o criză care pune la încercare solidaritatea între ţările bogate din nord şi cele îndatorate din sud, supuse unor cure de austeritate drastice.
Paradoxal, premiul Nobel va fi atribuit într-o ţară care a refuzat de două ori, prin referendum, aderarea la UE.
Uniunea Europeană rămâne un măr al discordiei în opulenta naţiune scandinavă. Cei patru miniştri care reprezintă micul partid de centru – formaţiune agrară eurosceptică – în cadrul Guvernului de centru-stânga au decis să nu participe la ceremonie, potrivit presei.
Lundestad a deplâns o atitudine „provincială”, subliniind că te poţi opune unei aderări norvegiene recunoscând însă contribuţia UE la pace şi la democraţie pe Bătrânul Continent.
