În prezent, terenul de 0,4 hectare pe care îl folosea face parte din cele 750 de hectare obţinute de curând de către Lorinc Meszaros, primarul satului vecin, Felcsut, în comitatul Fejer, fieful premierului conservator Viktor Orban.
„În prezent, lupt pentru supravieţuirea mea”, declară bărbatul, în vârstă de 48 de ani, tată a doi copii, denunţând noul sistem de favorizare a apropiaţilor partidului conservator Fidesz, aflat la putere.
Lorinc Meszaros, prieten cu premierul, este totodată preşedintele Academiei de Fotbal de la Felcsut, fondată de către şeful Guvernului.
În perioada 2011-2012, dintr-un total de 500.000 de hectare, aproximativ 60.000 de hectare de teren, ale căror contracte de cultivare în parte pe o perioadă cuprinsă între 15 şi 20 de ani urmează să se încheie, au fost scoase la licitaţie.
La sfârşitul lui octombrie, erau semnate contracte pentru o sprafaţă de aproximativ 21.000 de hectare. Aceste terenuri sunt închiriate cu un preţ mediu de 80 de euro pe hectar, un cuantum mai mic decât preţul pieţii, cu scopul teoretic de a ajuta micile exploataţii agricole.
Cu toate acestea, „85% din ce s-a distribuit a mers la prieteni, la apropiaţi şi nu la adevăraţii cultivatori locali”, declară pentru AFP Zoltan Gögös, deputat al opoziţiei socialiste.
– Subvenţii europene
Miza afacerii o reprezintă fondurile europene. „Majoritatea terenurilor sunt distribuite unor persoane care le consideră un mijloc de a încasa subvenţii comunitare, dar care nu le vor exploata (deloc) sau nu le vor exploata bine”, subliniază Zoltan Gögös. Subvenţiile pot ajunge până la 200 de euro pe hectar pe an.
„Am câştigat (licitaţia) legal”, declară pentru AFP, într-o convorbire telefonică, primarul de la Felcsut, apărându-se de acuzaţii de favoritism. „Planurile mele de dezvoltare au fost considerate cele mai bune”. „Desigur, perdanţii se plâng, dar pot să participe la licitaţii în altă parte”, sugerează el.
„Criteriile sunt aceleaşi pentru toţi candidaţii” şi toate licitaţiile au fost în regulă, declară pentru AFP preşedintele NFA (Fondul Naţional Funciar), Robert Sebestyen, însărcinat cu desemnarea câştigătorilor licitaţiilor.
Aceste reguli, care fac parte dintr-o reformă mai vastă de modernizare a sectorului agricol, limitează la 1.200 de hectare dimensiunea maximă a parcelei licitate.
Participanţii trebuie să aibă calificare sau cunoştinţe în agricultură, să domicilieze la 20 de kilometri de terenul concesionat şi să deţină „un plan de exploatare viabil”.
Dar, în ultimele luni, în presa maghiară au apărut exemple de câştigători ai unor licitaţii care au folosit adrese false pentru a ocoli regula referitoare la distanţa de 20 de kilometri sau care au prezentat un certificat care arăta doar o legătură vagă cu lumea agricolă.
În comitatul Fejer, aproape 90% din cele 5.000 de hectare de terenuri scoase la licitaţie au ajuns în posesia unor societăţi care au legătură cu Fidesz, a declarat Zoltan Gögös.
Această practică se aseamănă „unor reţele de tip mafiot care acaparează totalitatea resurselor, pământ, subvenţii şi pieţe”, a denunţat, la rândul său, un fost secretar de stat la Ministrul Agriculturii, Jozsef Angyan, el însuşi membru al partidului conservator. El a demisionat la sfârşitul lui ianuarie, după ce a dezvăluit „anomalii” care au fost ignorate, în opinia sa, de către superiorii săi.
De atunci, el a creat un site de Internet unde actualizează în mod regulat o listă cu câştigătorii licitaţiilor şi dezvăluie legăturile lor de rudenie şi/sau de amiciţie cu persoane apropiate puterii.
Aceste practici au provocat furia unor agricultori locali. Într-un alt sat din comitatul Fejer, Kajaszo, fermierii şi-au ocupat în mod simbolic în numeroase rânduri terenurile, în semn de protest, cea mai recentă acţiune având loc pe 10 şi 11 noiembrie.
Începând din acest an şi până în 2014, o a doua tranşă, de 80.000-90.000 de hectare, va fi scoasă la licitaţie, potrivit NFA.
Însă, agricultorii locali afirmă că nu şanse prea mari. În opinia Rebekăi Szabo, o deputată din cadrul partidului de opoziţie ecologist LMP, agenţia NFA este pur şi simplu incapabilă să verifice conformitatea tuturor candidaturilor. „Aproximativ 40% dintre evaluările ofertelor sunt stabilite pe criterii subiective, cum ar fi planul de dezvoltare, ceea ce favorizează corupţia”, declară ea pentru AFP.
Sistemul „nu este transparent şi trebuie să fie reformat”, reclamă deputata.
