„Şcoala românească de tâmpiţi“ exportă olimpici de aur la Princeton

Europa, fizica, olimpici, Princeton, România, școală

Istoria recentă a fizicii româneşti, cea mai mare performanţă a fost stabilită anul acesta de către cinci puşti vânaţi de universităţile americane de top. Ei au alcătuit lotul olimpic al României la cea de-a 40-a Olimpiadă Internaţională de Fizică, desfăşurată în Mexic, în oraşul Merida din statul Yucatan. Cu toate că au concurat împotriva a peste 300 de fizicieni din 68 de ţări, ei au reuşit să termine competiţia cu un palmares greu de egalat: trei medalii de aur şi două de argint. „Un rezultat similar, din punctul de vedere al medaliilor, l-am obţinut acum patru ani la Salamanca, numai că acum din punctul de vedere al clasamentului general stăm mult mai bi-ne“, spune Adrian Dafinei, unul dintre cei doi profesori coordonatori ai lotului olimpic.

Astfel, în Mexic, România a fost întrecută doar de China, India (fiecare cu câte cinci medalii de aur), SUA şi Coreea de Sud (patru medalii de aur şi una de argint).

„Practic, suntem cei mai buni din Europa. Ţările care ne-au depăşit totalizează mai mult de jumătate din populaţia globului şi alocă resurse imense educaţiei. Gândiţi-vă că în Coreea de Sud se alocă peste 20% din PIB învăţământului, iar lotul olimpic al Chinei a avut 20 de profesori însoţitori, pe când la noi au fost doar doi însoţitori“, adaugă Dafinei. Medaliile de aur le-au câştigat Peter Szerzo, Virgil Băran şi Marius Constantin, în timp ce argintul l-au luat Ovidiu Alexandru Cotleţ şi Gabriel Petrică.

Deşi Peter Szerzo, din Sfântu Gheorghe, a luat aurul în luna iulie, el primise încă din aprilie o ofertă atractivă de a studia fizica la Universitatea Princeton din SUA. „În clasele mai mici am participat la olimpiadele internaţionale de ştiinţe, iar anul trecut am fost la un concurs internaţional de fizică din Rusia. Mi-am depus aplicaţia, iar ei mi-au oferit o bursă extrem de generoasă. Un fel de all-inclusive“, spune Szerzo. Alături de el, Ovidiu Alexandru Cotleţ de la Şcoala Creştină „Filadelfia“ din Suceava şi Gabriel Petrică de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa au obţinut burse la aceeaşi universitate. „A devenit un lucru obişnuit ca olimpicii noştri să plece să studieze afară. Bursele date de americani înseamnă că ei plătesc acolo mai puţin decât ar plăti dacă ar face şcoala în România. La Princeton sunt aproape 100 de boboci pe an, deci există locuri pentru aproape doi studenţi din fiecare stat din SUA, iar anul acesta trei vor fi din România“, îşi laudă Adrian Dafinei elevii.

Virgil Băran, al patrulea absolvent de liceu din cadrul lotului, vrea să facă facultatea la Bucureşti, la Măgurele. „Sincer, nu înţelegem nici noi de ce a ales asta“, spune Peter Szerzo, colegul său de lot. „Eu nu am avut prea multe performanţe până acum şi m-am concentrat foarte mult pe această olimpiadă internaţională. Pur şi simplu nu am avut timp să mă înscriu la o facultate din SUA, dar cred că, după ce îmi voi lua licenţa la Universitatea Bucureşti, voi pleca să fac masterul sau doctoratul afară“, spune Virgil. Profesorul său coordonator îl înţelege: „Facultatea noastră de fizică e excelentă, iar absolvenţii noştri sunt foarte bine plătiţi şi aici, şi în afară. Nu avem noi atâţia absolvenţi de facultate cât ne cere străinătatea să le dăm“.

Admis şi el la Princeton, constănţeanul Gabriel Petrică nu vede cu ochi buni învăţământul din România. În urmă cu câteva săptămâni, când izbucnirea gripei porcine punea sub semnul întrebării desfăşurarea olimpiadei, el declara pentru Cotidianul că preferă Princetonul deoarece în România nu poate face performanţă. Americanii îi vor plăti 48.000 de dolari din taxa de 52.000. „Facultatea de la Măgurele este destul de slabă. Am avut ocazia să intru în contact cu studenţi şi profesori şi nici laboratoarele nu sunt prea bine dotate. Plus că termină 20 de studenţi din 240.“ Despre întoarcerea în România, Gabriel spunea că se va hotărî abia în ultimul an de facultate: „Nu ştiu cum o să mă adaptez acolo. Poate o să fac şi un doctorat“.

Marius Constantin, al cincilea membru al lotului, nu a terminat încă Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti şi mai are timp să se hotărască dacă va pleca, sau nu, din ţară.

Cu laserul pe lama de ras
Despre desfăşurarea olimpiadei, Peter ne-a povestit că a constat în două probe, una teoretică şi alta practică, separate între ele de o zi de pauză. „Ambele au durat cinci ore. La proba teoretică au fost trei probleme: una de mecanică, legată de Pământ, Lună, gravitaţie, una de fizica stelelor, mai dificil de explicat, şi una de cuantică“, a încercat el să ne explice în termeni simpli. La proba teoretică, românii au avut de făcut măsurători de o precizie diabolică pentru ca o rază de laser să cadă într-un anume mod pe o lamă de ras. „Asiaticii sunt cei mai buni“, spune el despre concurenţa de acolo. Deşi olimpiada s-a desfăşurat în plină perioadă de extindere a epidemiei de gripă porcină, românii nu au avut de suferit. „Ne luau temperatura în fiecare zi. Probleme mai mari am avut cu temperatura mare, cu umiditatea şi cu schimbarea fusului orar“, adaugă Szerzo.