Francul elvețian a atins un nivel-record după ce Banca Centrală din Țara Cantoanelor (BNS) a decis să renunțe la plafonul minim de 1,2 franci pentru un euro, anunț ce a bulversat piețele financiare internaționale. Banca Națională a României a calculat un curs-record de 4,3287 lei/franc, cu 58,7 bani (15,7%) peste cel din ședința de miercuri, de 3,7415 lei/franc.
Chiar dacă economia noastră nu este afectată în mod direct, decizia Bernei golește buzunarul românilor care s-au împrumutat în franci elvețieni.
„Vești proaste de la Banca Centrală a Elveției. A umblat la cursul francului față de dolar și euro în ideea de a sprijini proprii exportatori, ceea ce a dus deja la un curs al unui leu/franc de 4,5. Există bănci care afișează cursuri de 5,2 lei pe franc. E chiar mai mare, cu mult mai mare decât cursul leu/euro (4,5, în acest moment). O țară a lucrului bine făcut ar trebui să reacționeze de urgență stabilind un plafon de variație maximă a cursului de 20% față de valoarea ințială, variație/plafon care rezultă, de altfel, din Directiva 2014/17/EC. Altfel, 150.000 de familii vor fi în imposibilitate de plată a ratelor, iar „profeția“ dlui Cinteză (patru bănci în faliment pentru acest motiv) se va adeveri. De mâine“, a scris pe pagina sa de Facebook, avocatul Gheorghe Piperea.
Consilerului BNR, Adrian Vasilescu, a precizat că, din totalul românilor care au credite, 4% sunt împrumutați în franci elvețieni. Conform Mediafax, cei care au credite imobiliare în această monedă vor plăti la bancă mai mult cu 300-350 de lei pe lună, la o rată medie de 500-600 de franci, dacă este luat în calcul cursul anunţat joi de BNR. De aceea, Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) solicită Guvernului şi Parlamentului să identifice urgent soluţii pentru situaţia persoanelor cu credite în franci elveţieni. Reprezentanţii AURSF fac referire la cele două iniţiative legislative privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei, aflate în dezbatere în Parlament de câteva luni, și cer adoptarea unei OUG care să plece de la propunerile legislative aflate în Parlament.
Reamintim faptul că, pe 6 septembrie 2011, BNS a introdus acest prag pentru a contracara amenințările de recesiune și deflație, după ce investitorii, speriați de criza din zona euro, au dus francul elvețian la un nivel record.
„Este un fenomen care se produce la scară globală și care nu afectează leul. Pe termen scurt și mediu fluctuația de pe piețele financiare se va accentua. Este greu de spus dacă stabilizarea va fi la un nivel convenabil pentru economia Elveției. Dacă francul se va întări prea mult, Banca Centrală a acestei țări va interveni, așa cum a făcut-o în urmă cu câțiva ani când a devalorizat moneda pentru a nu fi afectată competitivitatea economică“, a precizat, pentru „România liberă“, Aurelian Dochia, membru în CA al BRD. Acesta susține că țara noastră nu este direct afectată pentru că nu are relații comerciale sau financiare strâns legate de francul elvețian, dar pot apărea tulburări prin intermediul monedei euro. “Pe piețele financiare internaționale, în special pe cele europene pot apărea variații ale dobânzilor, ceea ce ar putea crește costul împrumuturilor externe ale statului și ale companiilor românești. Băncile din țara noastră nu depind atât de mult de împrumuturile externe. Cu siguranță, însă, vor fi afectați cei care au credite în franci elvețieni. Însă numărul acestora, precum și volumul creditelor a scăzut foarte mult și de aceea nu vor apărea probleme de stabilitate a sistemului bancar. Dar, la nivelul familiilor vor apărea dificultăți în plata ratelor“, detaliază reprezentantul BRD.
Radu Crăciun, economistul-șef al BCR arată că: “Economia românească va fi afectată foarte puțin, prin ricoșeu. Întărirea francului elvețian avantajează exportatorii care realizează tranzacții în dolari și franci elevețieni și îi dezavantajează pe importatorii care fac aceste tranzacții în aceleași monede. E un moment de nervozitate a piețelor. Și bursele au înregistrat scăderi. Însă situația se va calma“. Acesta explică decizia Băncii Centrale a Elveției: “Probabil că hotărârea de a renunța la plafonul minim a venit după ce Banca Centrală Europeană a anunțat că începe să cumpere titluri și că va injecta euro în piață. Nu au vrut să se lege de o valută care își va pierde din valoare“.
Banca Centrală a Elveției a motivat, printr-un comunicat, de ce a luat această decizie: “Rata minimă de schimb a fost introdusă în timpul unei perioade de supraevaluare a francului elvețian și un nivel extrem de ridicat de incertitudine pe piețele financiare. Această măsură excepțională și temporară a protejat economia elvețiană. Chiar dacă francul elvețian este în continuare la un nivel ridicat, supraevaluarea a scăzut pe ansamblu de la introducerea cursului minim de schimb.
Recent, divergențele dintre politicile monetare ale zonelor valutare majore au crescut semnificativ, tendință ce pare să devină și mai pronunțată. Moneda euro s-a depreciat cosiderabil faţă de dolarul american, ceea ce a determinat scăderea francului elveţian faţă de dolar. În această situaţie, menţinerea ratei de schimb valutar pentru francul elveţian faţă de euro nu mai este justificată“.
