Dobânzile la obligaţiunile italiene cu scadenţa la 10 ani au spart pragul de 6%, după ce au deschis şedinţa de tranzacţionare la 5,79%. Cele spaniole, la aceeaşi scadenţă, au ajuns la 6,37%, după ce au deschis la 6,1%. Hârtiile greceşti au ajuns să poarte un randament de 18,27%, de la 17,54% şi cele irlandeze de la 13,97% la 14,08%. Cele portugheze 12,66%, sub recordul de 13,38% de acum o săptămână. Peste incertitudinile europene din ultima vreme au mai pus paie pe foc şi rezultatele testelor de stres asupra sistemului bancar (publicate vineri). Mulţi le consideră prea laxe, mai ales că nu a fost luat în calcul niciun default suveran.
Grecia a luat un bailout de 110 miliarde euro şi mai aşteaptă încă unul, Irlanda a luat 85 de miliarde şi Portugalia 78 de miliarde. Pentru ţările scoase de pe piaţă, dobânzile la obligaţiuni arată mai degrabă dobânzile la care s-ar putea împrumuta în viitor, după ce vor ieşi de sub programele de asistenţă financiară, şi viteza cu care investitorii scapă de hârtiile cu probleme.
Însă, pentru Spania, Italia şi chiar Belgia – pentru care dobânzile au ajuns la recordul ultimilor doi ani: 4,4% –, dobânzile sunt importante. Aceste ţări se finanţează încă de pe pieţe şi orice punct procentual în plus la dobândă adaugă la deficitul bugetar şi, în cele din urmă, la datoria publică.
Tendinţa este îngrijorătoare pentru statul italian, care acum două săptămâni se împrumuta la 10 ani cu până în 5%. De altfel, de la începutul anului, dobânzile au stat în marja de dobândă de 4,7-4,9%. Din 5 iunie, investitorii au început să arunce cu hârtii pe piaţă şi dobânzile au luat-o în sus.
Dacă ne uităm în urmă, Grecia a început să discute despre bailout când dobânzile la 10 ani au sărit de 6%, Irlanda pe la 6,3% şi Portugalia pe la puţin peste 7%. Cei de la Goldman Sachs estimează că la 7% datoria Italiei devine total nesustenabilă – dacă la 120% din PIB cât este acum poate fi considerată sustenabilă. Exemplele ţărilor care au primit asistenţă financiară ne arată care este reacţia investitorilor atunci când simt că datoria ia o turnură nesustenabilă.
Ar fi nevoie de prea mulţi bani pentru a ţine Italia ori Spania într-un program de asistenţă financiară. Cei de la SocGen estimează că Fondul European de Stabilitate Financiară ar trebui crescut până la nivelul de 1.300 miliarde de euro pentru a acoperi nevoile de finanţare într-un astfel de scenariu.
Banca Centrală Europeană şi China ar putea să mai împiedice pentru o vreme atingerea unor dobânzi periculos de ridicate cumpărând bonduri de pe piaţa secundară, însă măsurile nu pot fi decât temporare.
Între timp, aurul a ajuns la un nou record, fie că vorbim de cotaţia în euro sau de cea în dolari.
