Principalele noutăţi din lege:
- se înfiinţează fondurile de furnizare a pensiilor private, care trebuie să aibă minimum 100.000 de membri.
- fondul de furnizare a pensiilor private nu poate fi declarat în faliment.
- Furnizorul de pensii private stabileşte cuantumul pensiei private, prin calcul actuarial, pe baza activului personal net, aflat în contul participantului. Pensia privată poate fi pensie viageră sau pensie limitată, precum şi alte tipuri de pensii reglementate prin normele Comisiei.
- In ceea ce priveşte solvabilitatea fondului de furnizare a pensiilor private, proiectul precizează ca
- rata de finanţare trebuie să fie tot timpul cel puţin egală cu 105%.
- capitalul social subscris trebuie să fie de cel puţin cinci milioane de euro
Furnizorul de pensii private investeşte activele fondului de furnizare a pensiilor private în:
- conturi şi depozite în lei la bănci în cunatum de până la 20% din valoarea totală a activelor
- titluri de stat din România şi din Europa de până la 70% din active
- titluri de stat din afara Europei, tranzacţionate pe pieţe reglementate şi care îndeplinesc cerinţele de rating prevăzute de normele Comisiei, în procent de până la 15% din active
- obligaţiuni locale sau municipale de până la 20% din active
- obligaţiuni sau acţiuni ale organismelor străine neguvernamentale tranzacţionate pe pieţe reglementate şi care îndeplinesc cerinţele de rating, în procent de până la 10% din active
- alte forme de investiţii prevăzute de Comisie
Investiţiile activelor fondurilor de furnizare a pensiilor private şi rezultatele investirii sunt scutite de impozit
Vezi aici noua lege a pensiilor private
Ministerul Muncii reduce cu 50%, la 5 mil. euro, capitalul viitorilor furnizori de pensii private
Societăţile care vor activa ca administrator al unui fond de furnizare a pensiilor private vor avea un capital social minim de 5 milioane de euro, cu 50% mai redus faţă de nivelul propus în decembrie 2010, potrivit unui nou proiect de lege al Ministerului Muncii.
Iniţial, ministerul propunea ca viitorii furnizori de pensii private să deţină un capital social de 10 milioane de euro, subscris şi vărsat integral, exclusiv în numerar, la momentul constituirii acesteia, scrie MEDIAFAX.
„Capitalul furnizorului de pensii nu poate fi constituit şi nici majorat prin subscripţie publică, nu poate proveni din împrumuturi sau credite. Fiecare furnizor de pensii private trebuie să constituie şi menţină, pe întreaga lor durată de funcţionare echivalentul în euro la sfârşitul exerciţiului financiar a capitalului social subscris şi vărsat”, se precizează în proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private.
Viitorii administratori ai fondurilor de furnizare de pensii private se pot constitui sub forma unei societăţi pe acţiuni, conform Legii 31/1990 privind societăţile comerciale şi vor funcţiona numai în baza autorizaţiei Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
Furnizorul de pensii private are ca obiect exclusiv administrarea fondului de furnizare a pensiilor private şi va administra în România un singur fond de profil.
„Administrarea fondului de furnizare a pensiilor private se realizează sub controlul şi sub supravegherea CSSPP, în conformitate cu prevederile Legii 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II), Legii 204/2006 privind pensiile facultative (Pilonul III) şi ale prezentei legi”, se arată în proiectul de act normativ.
Denumirea furnizorului de pensii va conţine sintagma „furnizor de pensii private”, care va fi utilizată numai în denumirea societăţilor care deţin o autorizaţie a activităţii de furnizare a pensiilor private.
Furnizorii de pensii private care au fost autorizaţi, avizaţi ori supuşi unei proceduri similare în vederea funcţionării ca furnizor de pensii într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European sunt exceptaţi de la cerinţa autorizării de către CSSPP.
Acţiunile unui furnizor de pensii private sunt nominative şi nu pot fi transformate în acţiuni la purtător. De asemenea, furnizorii de pensii private nu pot emite acţiuni preferenţiale.
„O persoană fizică sau juridică poate fi acţionar la un singur furnizor de pensii private. Participaţia cumulată a persoanelor fizice nu poate depăşi 5% din capitalul social al furnizorului de pensii private”, se precizează în document.
Viitorii acţionari ai furnizorului de pensii private trebuie să dispună de o situaţie financiară stabilă, aptă să susţină entitatea în caz de necesitate, să justifice, în mod satisfăcător, provenienţa fondurilor destinate participaţiei la capitalul social şi să să furnizeze toate informaţiile necesare pentru identificarea relaţiilor de afiliere cu alte persoane.
De asemenea, persoanele juridice care vor să devină acţionari la un furnizor de pensii trebuie să funcţioneze de minimum trei ani, cu excepţia celor rezultate din fuziunea sau divizarea unei persoane juridice aflate în funcţiune de minimum trei ani.
Potrivit proiectului de lege, orice reducere a capitalului social este aprobată de CSSPP şi nu poate să depăşească 20% din valoarea minimă a acestuia. În situaţia reducerii capitalului social cu 20%, furnizorul de pensii private este obligat la reîntregirea acestuia într-un interval cuprins între trei şi şase luni.
Membrii consiliului de supraveghere, consiliului de administraţie, directoratului şi directorii nu pot fi membri în consiliul de administraţie al unui alt furnizor de pensii private sau persoanelor afiliate, depozitarului sau persoanelor afiliate şi al societăţilor de servicii de investiţii financiare sau al persoanelor afiliate cu care furnizorul a semnat un contract de intermediere.
Activele şi pasivele fiecărui fond de furnizare sunt organizate, evidenţiate şi administrate distinct, separat de contabilitatea proprie a furnizorului de pensii private, fără posibilitatea transferului între fond şi furnizor.
Furnizorul de pensii private poate dobândi o parte sau tot capitalul social al altui furnizorul de pensii private numai cu aprobarea prealabilă a CSSPP şi cu respectarea legislaţiei din domeniul concurenţei.
Veniturile furnizorului de pensii private se constituie prin deducerea a 2% din activul net al fondului de furnizare a pensiei private. Anterior, ministerul a propus un nivel de deducere de 2,5% din activul net al fondului.
Potrivit proiectului de lege, fondul de furnizare a pensiilor private nu poate fi declarat în faliment.
Resursele fondului de furnizare a pensiilor private se constituie din sumele provenite din activele personale nete ale membrilor, drepturile cuvenite beneficiarilor şi nerevendicate în termenul general de prescripţie şi sumele provenite din investirea acestora.
Fondul de furnizare a pensiilor private trebuie să aibă minimum 100.000 de membri, nivel pe care trebuie să-l atingă în primii cinci ani de la data înfiinţării, şi se va constitui prin contract de societate civilă particulară.
Fondul de furnizare a pensiilor private trebuie autorizat de CSSPP, după autorizarea furnizorului de pensii private.
„În cazul în care se constată scăderea numărului de membri şi menţinerea acestuia sub minimul legal, timp de un an, CSSPP retrage, prin decizie, autorizaţia unui fond de furnizare a pensiilor private”, se arată în document.
Investiţiile
fondului de furnizare a pensiilor private se efectuează în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi şi cu normele Comisiei, în scopul furnizării unei pensii private membrilor fondului.
Furnizorul de pensii private va investi activele fondului de furnizare a pensiilor private în instrumente ale pieţei monetare, inclusiv conturi şi depozite bancare în lei – cel mult 20%, titluri de stat – până la 70%, obligaţiuni şi alte valori mobiliare – până la 20%, titluri de stat şi alte valori mobiliare emise de state terţe – cel mult 15%, obligaţiuni şi alte valori mobiliare ale organismelor străine neguvernamentale – până la 10 % (de la 5%, în varinta anterioară) şi alte forme de investiţii prevăzute de normele CSSPP.
Investiţiile activelor fondurilor de furnizare a pensiilor private şi rezultatele investirii sunt scutite de impozit.
Activele unui fond de furnizare a pensiilor private nu pot constitui garanţii şi nu pot fi utilizate pentru acordarea de credite, sub sancţiunea nulităţii absolute a actelor prin care se constituie garanţia sau se acordă creditul. De asemenea, activele unui fond de furnizare a pensiilor private nu pot face obiectul executării silite a depozitarului şi nici al unei tranzacţii.
Cheltuielile de administrare ale fondului de furnizare a pensiilor private, precum şi cele aferente activităţii de depozitare, actuariat şi audit, sunt suportate de furnizorul de pensii private.
În schimb, cheltuielile ocazionate de plata pensiei private se suportă de către membru (beneficiar).
