Gates a criticat statele membre NATO pentru că nu şi-au îndeplinit angajamentele în Afganistan sau au impus restricţii prea mari în ceea ce priveşte forţele trimise, ceea ce, din punctul său de vedere, afectează misiunea.
În plus, în pofida deciziei NATO de a prelua comanda operaţiunilor din Libia, Alianţa este pe cale să rămână fără bombe după numai 11 săptămâni, a subliniat el.
Operaţiunea ar eşua fără susţinerea americană continuă, pentru că celelalte ţări implicate nu au investit în armele necesare pentru operaţiuni de luptă îndelungate, a insistat Gates.
Şeful Pentagonului a avertizat şi că Statele Unite, epuizate de un deceniu de război şi afectate de propriul deficit bugetar în creştere, ar putea decide că NATO nu mai merită să fie susţinută.
„Realitatea crudă este că apetitul şi răbdarea vor scădea în Congresul american – şi pe scena politică americană în ansamblu – faţă de extinderea fondurilor din ce în ce mai preţioase pentru ţări care nu par dornice să aloce resursele necesare sau să facă schimbările necesare pentru a fi parteneri serioşi şi capabili în propria lor apărare”, a afirma Gates.
El i-a descris pe unii parteneri NATO drept „naţiuni care par dornice şi nerăbdătoare ca cetăţenii americani să îşi asume povara din ce în ce mai mare a securităţii, lăsată în urmă de reducerile bugetelor europene ale apărării”.
În ultimele sale săptămâni la conducerea Pentagonului, Gates se pronunţă asupra unor subiecte delicate, de la menţinerea bugetului Pentagonului, până la susţinerea forţelor combatante din Afganistan.
Însă declaraţia făcută vineri, la un centru de reflecţie de la Bruxelles, este una dintre cele mai dure ale fostului director CIA, care a servit în opt administraţii prezidenţiale.
