„Nu cred că legea falimentului personal va ajuta piaţa, pentru că eu consider că modul în care sunt realizate propunerile în prezent înseamnă că există pentru clienţi oportunitatea de a ieşi din contractul încheiat”, a afirmat Bruynseels.
El atrage atenţia că legislaţia ar trebui să asigure că clienţii au făcut tot ce este posibil pentru a-şi returna creditul.
„Atunci când un client a făcut un contract cu orice instituţie de credit, acesta este obligat să returneze împrumutul. Acesta cred că ar trebui să fie un mesaj clar pentru toţi clienţii. Oamenii ar trebui să fie atenţi la suma pe care o împrumută şi să se extindă doar atât cât cred că pot returna”, a continuat şeful BCR.
El a menţionat că băncile şi BNR încearcă să limiteze suma pe care un client o împrumută la posibilităţile pe care acesta le are pentru a returna creditul, dar că în final depinde de ceea ce fiecare persoană consideră că este adecvat pentru ea însăşi.
Totodată, Bruynseels a atras atenţia că băncile din România şi-au exprimat opinia privind legea falimentului personal, şi că au făcut propuneri alternative care însă au fost respinse.
„Primul efect va fi că vom fi mult mai atenţi cui împrumutăm. Vom avea un apetit la risc mult mai scăzut”, a explicat şeful BCR.
Senatorii au adoptat, marţi, o propunere legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice, iniţiată de senatori PDL, dar care a fost susţinută în plen de toate grupurile parlamentare.
Potrivit proiectului, debitorul care cu bună credinţă a cerut şi a acceptat deschiderea procedurii insolvenţei va putea fi descărcat total sau parţial de datoriile anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii, dacă bunurile sale sunt insuficiente pentru plata întregii mase credale şi dacă instanţa i-a acordat beneficiul scuzabilităţii.
Legea mai stabileşte că debitorul de bună credinţă care, fie prin plan, fie prin plata anticipată, a acoperit un minimum de 75% din valoarea totală a creanţelor acceptate în lista creditorilor, va beneficia de închiderea anticipată a procedurii şi de ştergerea din toate registrele de publicitate şi evidenţele publice a consecinţelor juridice ale insolvenţei.
Guvernul s-a pronunţat împotriva proiectului de lege promovat de doi senatori PDL, invocând probleme de legalitate.
Adoptarea legii falimentului personal ar putea forţa băncile să caute garanţii suplimentare pentru finanţare şi va restricţiona accesul la credite, a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, arătând că banca centrală a transmis Parlamentului un punct de vedere defavorabil proiectului.
De asemenea, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a transmis Parlamentului un punct de vedere prin care se opune promulgării acestei legii, considerând că poate induce un risc suplimentar în sistem, mai ales în condiţii de criză.
Vicepreşedintele ARB, Steven van Groningen a declarat marţi că legea insolvenţei persoanelor fizice va reprezenta un risc suplimentar pentru bănci şi se va traduce în creşterea costurilor la creditele pentru persoane fizice, în special ipotecare, iar aplicabilitatea se va reduce la clienţii cu credite mari.
Actul normativ va fi trimis spre dezbatere Camerei Deputaţiilor, care este camera decizională.
