Criza financiară a determinat mai multe state să îşi amâne momentul intrării în zona euro, şeful FMI prezentând ca exemplu Polonia, care şi-a schimbat obiectivul din 2012 în 2014.
Strauss-Kahn spune că ţările din Uniunea Europeană nu sunt obligate să adopte euro cât mai repede, „dar sunt obligate să adopte euro„.
El a arătat că includerea într-o comunitate puternică presupune şi sacrificiul de a renunţa la unele decizii suverane care trebuie delegate la nivel central.
„Ce se face acum vă îndreaptă către zona euro. Rămâne de văzut cât se va întâmpla, poate fi şi mai târziu decât v-aţi propus. (…) Politicile monetare şi financiare trebuie să vă pună pe drumul cel bun de integrare în zona euro”, a spus Strauss-Kahn.
Anterior, el a declarat, pentru incont.ro, că adoptarea euro de către România cu un sau poate doi întârziere ar fi chiar mai bine.
În opinia directorului FMI, majorarea deficitelor şi a gradului de îndatorare ale guvernelor au fost necesare în perioada de criză, dar pe viitor autorităţile trebuie să se confrunte cu problema reducerii datoriilor.
El a comparat situaţia cu un incendiu în care copiii au rămas în casă şi singura decizie este să torni multă apă.
„La sfârşit ţi-ai salvat copiii, dar peste tot este plin de apă şi trebuie să accepţi asta. Guvernele trebuie să se confrunte cu problema creşterii îndatorării, de aceea noi insistăm astăzi pe limitarea deficitelor în viitor”, a spus Strauss-Kahn.
Oficialul FMI crede că regula pe care executivele trebuie să o urmărească este să nu ai orice deficit, care să nu fie sustenabil pe termen lung.
El a concluzionat că în cele din urmă costul crizei reprezintă o îndatorare mare publică.
