„Aceste persoane nu şi-au obţinut pensia pe baza contribuţiilor, ci pe baza unor legi discriminatorii care au fost date pentru că s-a considerat că sunt nişte categorii mai importante. Faci asta atât timp cât ai resurse, însă când statul nu mai are această posibilitate, îţi păstrezi pensia, însă valoarea acesteia va fi mai mică”, a răspuns Şeitan, întrebat dacă nu există riscul ca Legea unitară a pensiilor să fie declarată neconstituţională în cazul în care vor fi diminuate anumite pensii aflate acum în plată.
Un alt secretar de stat din Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a precizat că „persoanele îşi păstrează dreptul de proprietate pe contribuţia plătită” şi că „se iau în calcul numai sumele plătite de la bugetul de stat” la recalcularea pensiilor.
Reprezentanţi din Ministerul Justiţiei au declarat vineri, pentru NewsIn, că proiectul Legii unitare a pensiilor, depus în Parlament, nu are nicio şansă să treacă în această formă de Curtea Constituţională, din cauza actualelor prevederi şi deciziilor anterioare ale CCR privind pensiile speciale.
„Nu există nicio şansă ca Legea pensiilor să treacă de Curtea Constituţională. Magistraţii pensionari vor să se asocieze deja într-un sindicat pentru a contesta la Curtea Constituţională noua lege a pensiilor. Vă daţi seama că legea va genera din start 200.000 de cauze. Legea nu are şanse să se aplice în actuala variantă, pentru că încalcă atât Decizia 20/2000 a Curţii Constituţionale în ce priveşte Legea 19-2000, cât şi deciziile luate de CEDO, care prevăd că un drept câştigat nu mai poate fi luat. Experţii ministerului Justiţiei nu au fost consultaţi înainte de a se decide asumarea răspunderii Guvernului în Parlament”, au afirmat angajaţii Ministerului Justiţiei, care nu au vrut să le fie făcut public numele.
Potrivit acestora, existau alte două variante prin care ar fi putut fi atacate pensiile speciale, una fiind impozitarea suplimentară a pensiilor foarte mari, iar cea de-a doua îngheţarea pensiilor în plată.
„Putea fi impozitată diferanţa dintre pensia calculată pe baza contribuţiilor şi cât încasau lunar de la bugetul de stat cu până la 90-95% sau puteau fi îngheţate pensiile mari pe termen nelimitat. Ultima soluţie este de fapt singura variantă constituţională şi există şi o prevedere în legea pensiilor speciale, prin care se stabileşte că pensiile se actualizează cu salariile în plată”, au explicat oficialii din Justiţie.
Premierul Emil Boc a declarat, vineri, după discuţiile pe care le-a avut la Ministerul Muncii cu sindicatele şi ministrul interimar al Muncii, Gheorghe Pogea, că „noutatea majoră” a proiectului (legii pensiilor, n.r.) o constituie faptul că se recalculează acele pensii care astăzi nu au la bază principiul contributivităţii, şi aici mă refer la pensii de lux, care vor fi recalculate”.
„Anul acesta, de exemplu, luăm 1,5 miliarde euro de la bugetul de stat şi îi trecem la bugetul de pensii ca să putem să plătim pensiile, iar această sumă va creşte în continuare în anii următori dacă nu se realizează o reformă a sistemului de pensii. Adică să putem plăti pensiile românilor din ceea ce se adună la pensii. Deci este obligatoriu să putem face acest lucru”, a afirmat Boc.
El a adăugat că „instituirea principiului cotributivităţii este, de fapt, cheia acestei legi”.
„Fiecare contribuie la sistemul de pensii şi primeşte o pensie mai mare sau mai mică, în funcţie de contribuţia pe care a adus-o la bugetul de pensii. Am eliminat salariile bugetarilor de lux şi am rezolvat problema bugetarilor de lux, pe de o parte, atunci când am desfiinţat salariile de 30.000 euro ale şefilor de agenţii, iar odată cu legea salarizării unitare am pus capăt acestei practici a bugetarilor de lux, stabilind o ierarhie de la 1 la 12”, a mai spus Boc.
Nici Consiliului Superior al Magistraturii nu i s-a cerut să avizeze proiectul Legii pensiilor, pentru care Guvernul vrea să îşi asume răspunderea, au declarat pentru NewsIn oficiali ai Consiliului, deşi noua lege ar reevalua şi vârsta standard de pensionare pentru persoanele care vor fi integrate în sistemul de pensii din magistratură.
Potrivit Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti”.
