„Dacă nu se revigorează în maximum două săptămâni situaţia, există riscul să nu putem primi banii de la FMI şi nu mai putem face investiţii. Două miliarde de euro i-am putea pierde, iar pentru a acoperi deficitul nu mai putem face cheltuieli cu investiţiile decât la jumătate”, a afirmat Şeitan.
El a estimat că, dacă guvernul nu economiseşte un miliard de euro prin cele zece zile fără plată şi restructurarea agenţiilor, deficitul bugetar va ajunge la 8-9% din PIB. „Totodată, dacă legea pensiilor nu va putea trece de parlament până la sfârşitul lunii octombrie, vom pierde alţi bani în 2010 prin faptul că nu vor mai fi reduse cheltuielile în urma aplicării legii”, a menţionat oficialul.
„Criza politică calată pe criza economică ne va conduce până la urmă în imposibilitatea de a face anumite plăţi în anumite domenii. Sunt foarte speriat şi cred că acest fenomen se poate întâmpla. Nu cred într-o încetare de plăţi generală, ci doar a pensiilor, cum s-a întâmplat în Argentina şi în Republica Moldova, unde a trebuit să intervină Rusia pentru a putea face plata acestora”, a mai spus Şeitan.
Secretarul de stat a precizat că firmele care au demarat lucrări publice de infrastructură vor avea mari probleme în cazul în care nu îşi vor primi banii şi există riscul intrării acestora în faliment, ceea ce ar duce şi la creşterea şomajului.
FMI a acceptat, după misiunea de evaluare din august, ca guvernul să folosească jumătate din tranşele a doua şi a treia din acest an pentru a acoperi deficitul bugetar, deşi acordul iniţial prevedea folosirea banilor de la Fond exclusiv pentru rezervele valutare ale BNR.
România mai trebuie să primească în acest an o tranşă de la FMI, în decembrie, şi una de la Comisia Europeană, în noiembrie şi decembrie, banii europeni fiind folosiţi tot pentru deficitul bugetar.
Într-un raport publicat joi dimineaţă, analiştii grupului financiar ING avertizau că guvernul de la Bucureşti ar putea fi forţat să taie alte cheltuieli ca să plătească salariile şi pensiile, dacă presiunile asupra bugetului persistă, în condiţiile în care incertitudinea politică riscă să se prelungească şi afectează leul şi dobânzile.
„Dacă presiunile asupra bugetului cresc, guvernul va fi forţat să taie alte cheltuieli, pentru ca să plătească pensiile şi salariile sau va trebui să amâne aceste plăţi ori altele (precum cele pentru investiţii). Faptul ar crea arierate importante, cu efecte negative asupra economiei nu numai în ultimul trimestru al acestui an, ci şi în 2010”, se menţiona în raport.
Analiştii ING mai arătau că dobânzile mari de pe piaţa monetară românească, care ajută la protejarea leului, sunt negative pentru economie şi „fac dificilă finanţarea deficitului public”.
