Având în vedere, însă, întârzierea cu care va fi aplicată Legea, din cauza atacării actului normativ la CCR, economiile la bugetul de strat vor fi mai mici de 1,6 miliarde de lei, cât se estima iniţial.
În ceea ce priveşte reorganizarea agenţiilor guvernamentale, Şeitan a declarat că trebuie modificate actele normative privind organizarea fiecărei instituţii în parte. Unele dintre aceste acte normative sunt Hotărâri de Guvern şi pot fi modificate de Cabinetul demis tot prin HG, dar majoritatea sunt Legi, iar pentru acestea din urmă trebuie găsită o formulă juridică.
Un Guvern demis poate emite doar Hotărâri de Guvern, neavând posibilitatea de a adopta Ordonanţe sau de aproba proiecte de Lege.
Potrivit Legii privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu CE şi FMI, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, instituţiile publice au obligaţia de a diminua cheltuielile de personal în medie cu 15,5% lunar. Reducerea cheltuielilor se poate face şi prin acordarea a până la zece zile lucrătoare fără plată în intervalul octombrie-decembrie 2009.
Legea prevede că modalitatea de aplicare a acestor măsuri se stabileşte cu acordul salariaţilor, cu consultarea organizaţiilor sindicale.
Guvernul nu a putut, însă, să aplice măsura începând din octombrie, aşteptând decizia Curţii Constituţionale (CCR), care a respins miercuri sesizarea PNL privind neconstituţionalitatea Legii de reorganizare a unor autorităţi şi instituţii publice şi a Legii salarizării unice. Acestea sunt două dintre actele normative impuse de acordurile de finanţare încheiate cu instituţiile internaţionale, asupra cărora Guvernul condus de Emil Boc şi-a asumat răspunderea în Parlament.
Iniţial, CCR trebuia să se pronunţe pe 28 octombrie pe cele trei Legi, dar a amânat dezbaterile pentru 9 decembrie, motivând decizia prin „complexitatea problemelor juridice care fac obiectul examinării şi care necesită o analiză deosebit de atentă”. Între timp, judecătorii au admis cererea de preschimbare a termenului pentru 4 noiembrie.
Pentru acest an, Guvernul s-a angajat, prin Acordurile cu FMI şi Comisia Europeană, la un deficit bugetar de maximum 7,3% din PIB. Dezechilibrul bugetului public a ajuns la finalul lunii septembrie la 5,14% din produsul intern brut (PIB), sub ţinta convenită pentru trimestrul III, de 5,4% din PIB.
