Propunerea de lege a fost iniţiată de mai mulţi deputaţii PSD şi stipulează faptul că predarea şi primirea de timbre se va face pe baza unui audit realizat de ‘cei mai buni specialişti în domeniu’, desemnaţi de Academia Română şi de alte instituţii specializate.
În expunerea de motive, iniţiatorii precizează că Poşta Română deţine, în prezent, o colecţie de peste 15 milioane de mărci poştale româneşti şi străine, precum şi alte piese filatelice importante – machete originale, unele executate de artişti cunoscuţi, matriţele cu care s-au imprimat timbrele româneşti (inclusiv clişeele mărcilor Cap de Bour), eseuri, precum şi probe de tipar.
‘Este cea mai mare şi cea mai importantă colecţie de mărci poştale româneşti din toate timpurile, depăşind cu mult chiar faimoasa colecţie a regelui Carol al II-lea, considerată la vremea ei a treia colecţie de timbre din lume. Peste 3.000 de piese din colecţie sunt unicate. Colecţia aparţine, fără nici o îndoială, patrimoniului cultural naţional şi poate fi denumită Colecţia de timbre a României’, se arată în documentul amintit.
De asemenea, iniţiatorii reamintesc faptul că, în anul 1967, colecţia de timbre a Băncii Naţionale a fost transferată Poştei Române, iar în anul 1985 colecţia oficială de timbre a României a revenit la BNR, ‘unde a stat până în februarie 1990, când, în baza unui Decret al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, a trecut din nou în administrarea Poştei Române.
Totodată, iniţiatorii consideră că această colecţie nu ar trebui să fie în patrimoniul Poştei Române, întrucât aceasta este o companie de stat cu caracter comercial, ‘preocupările culturale nefăcând parte din obiectul ei de activitate’.
‘Ca urmare a acestui fapt, administrarea colecţiei are de suferit, fiind în mod obiectiv considerată o chestiune secundară şi, în consecinţă, neglijată. De altfel, dificultăţile economice cu care se confruntă compania în prezent afectează în mod serios conservarea şi dezvoltarea colecţiei, iar faptul că aspectele culturale nu pot fi luate în considerare de managementul instituţiei a făcut să nu existe, în mod practic, personal de specialitate pentru conservarea şi valorificarea ştiinţifică a colecţiei’, mai susţin deputaţii PSD.
Aceştia trag un semnal de alarmă şi cu privire la ‘riscul’ ca prin privatizarea sau restructurarea Poştei Române, colecţia de timbre să fie înstrăinată, ‘fapt inacceptabil, acţiunea fiind similară cu privatizarea Arhivelor Naţionale ale României’.
‘Există indicii care îndreptăţesc îngrijorările privind înstrăinarea colecţiei de timbre, cum ar fi faptul că mărcile poştale nu sunt înregistrate în conturile bilanţiere ale companiei şi, mai ales, subevaluarea lor. Faţă de o valoare reală estimată la 700 milioane de euro, valoarea contabilă la Poşta Română este de aproximativ 1 milion de euro. Poşta Română nu recunoaşte că mărcile poştale pe care le deţine aparţin patrimoniului public al statului şi consideră că acestea aparţin patrimoniului privat al companiei, fapt ce i-ar permite să privatizeze colecţia de timbre la pachet cu activele instituţiei sau să folosească patrimoniul filatelic în diverse operaţiuni comerciale (ipoteci, asocieri în participaţiune, etc.)’, se mai arată în expunerea de motive a propunerii legislative.
Totodată, iniţiatorii precizează faptul că, în 1990, din cele 8.155.719 timbre predate Poştei Române, 3.890.477 aparţineau Băncii Naţionale, ‘adică aproape 50%’.
‘Prestigiul de care se bucură Banca Naţională a României, sub toate aspectele, face să fie singura instituţie potrivită pentru a deţine aceste timbre. Marca poştală este considerată, alături de imn, drapel şi monedă, un simbol naţional’, mai susţin iniţiatorii.
Proiectul de lege are un caracter ordinar, iar Senatul este prima Cameră sesizată în acest caz.
