Anul trecut, Guvernul a respins eliminarea pragului la SIF-uri, însă până la primirea documentului Comisia juridică a Senatului modificase proiectul, astfel încât noua formă a acestuia se referea la extinderea plafonului, nu la eliminarea lui.
Ulterior, plenul Senatului a avizat majorarea pragului, dar forul decizional este Camera Deputaţilor.
Deputaţii din Comisia juridică au avizat iniţiativa legislativă, nu şi cei din Comisia pentru politică economică, aceştia dând aviz negativ.
Proiectul a ajuns la Comisia de buget-finanţe, al cărei raport va fi supus votului în şedinţa de plen.
Reprezentanţii SIF-urilor au susţinut atât în discuţiile de la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor că odată cu majorarea pragului de deţinere SIF-urile ar putea fi preluate ostil de unii investitori şi chiar delistate.
Ovidiu Marian consideră că acţionariatul dispersat al SIF-urilor este cel mai bun contraargument la scenariile unor eventuale preluări forţate şi delistări ale societăţilor de investiţii financiare.
„Nici nu se mai ştie ce s-a întâmplat cu peste 8% din acţionari, pentru că anual în jur de un milion de euro reprezentând dividende neridicate rămân în conturile SIF-urilor. În plus, în eventualitatea unei delistări, un investitor trebuie să deţină peste 95% din acţiuni, dar cum să controleze atât de mult, când pragul ar fi de 5%?. Nu au cum să ajungă la 95% fără să fie declaraţi ca acţionând concertat şi atunci ar trebui să vândă acţiunile respective”, a afirmat senatorul PDL.
Proiectul de eliminare a pragului la SIF-uri, elaborat în luna iunie a anului trecut, a fost semnat de de 16 senatori şi 3 deputaţi. Iniţiatorii proiectului susţineau, la acea dată, că pragul de deţinere de 1% prejudiciază drepturile corporative ale acţionarilor celor cinci societăţi de investiţii financiare, îngreunând sau chiar făcând imposibilă exercitarea unor drepturi.