Dar şi dacă ne-am uita la economia reală, în speranța că sunt și oameni (de afaceri și) de nădejde care lucrează și produc, vom vedea că aceștia pot da tot mai puțină forță economiei.
După ce piețele americane au plonjat adânc din cauza crizei italiene (Reuters), și bursele asiatice au adăugat şi îngrijorările scăderii industriei japoneze (Bloomberg), care a ridicat pumnul (la propriu, prin liderii ei, într-o emisiune TV) la guvernul lor ca să-i uşureze povara fiscală.
Peste tot în lume şi în România criza datoriilor, care nu este numai a Italiei sau a Europei, nu lasă loc de facilităţi fiscale şi, paradoxal, nici de creştere economică. Şi aşa ajungem din nou la dilema… ce se va schimba în sistemul economic capitalist? Nici China nu mai oferă idei, căci nici acolo problemele nu mai pot fi cosmetizate multă vreme, cererea de construcţie a oraşelor fantomă slăbeşte şi ea, la un momnet dat.
Cât despre România, și numai o știre despre Austria poate da tonul. Austria ar putea avea resurse insuficiente pentru a susţine subsidiarele din Europa de Est ale băncilor austriece, dacă instituţiile de credit apelează din nou la ajutorul statului, potrivit agenţiei de evaluare financiară Standard & Poor’s (S&P), citată de Bloomberg și Mediafax. Citește articolul
Totuşi, una peste alta, în absenţa oricăror ştiri, mai ales a acelora care nu fac decât să aţâţe volatilitatea pieţelor, am putea avea parte, de fapt, de stagnare astăzi, indiferent de creşterile sau mai curând scăderile aparente.
Cercetând evoluţia Bursei de Valori Bucureşti (BVB) vom vedea că indicii acesteia stau în acelaşi culoar lateral de care vorbeam şi astă vară. Marginile acestui culoar pot fi corectate uşor, aşa cum se întâmplă în rapoartele analiştilor citaţi de articolul….
Raliul bursier, blocat de tendinţa principală de scădere. Care sunt noile praguri de alarmă
… dar fundamental nu s-a schimbat nimic faţă de acum trei – patru luni.
De azi pe mâine, poimâine, încă putem pândi care anume din cele două scenarii ale analistului Dan Rusu, de la casa de brokeraj BT Securities, se va realiza. (Vezi în articolul de mai sus și, pentru un istoric util, și în…
Blestemul: creşterile bursiere mari de azi vor fi urmate de scăderi şi mai mari mâine).
Dar mai mult de atât…
S-a întâmplat vreo catastrofă din august încoace? Căderea unor prim miniştri mai mult sa mai puţin jalnici, a unor guverne mai mult sau mai puţin competente, prăbuşireas cotaţiilor unor obligaţiuni de stat, toate acestea au fost mereu „în cărţi“, şi prăbuşirea burselor din august încoace le-a penalizat deja. Căci aceasta este natura burselor, să anticipeze.
Prin urmare, iată ce spune încrederea în raţiune: nimic nu e pierdut încă, totul se poate prăbuşi cu adevărat abia de acum încolo. Puţin prea paradoxal? „Aceasta este piaţa liberă până la destrăbălare, prietene“, îmi spune un amic broker, un veteran care a prins gustul meditaţiei.
Să fie toate acestea, la un loc, tot expresia sentimentului catastrofei de la ușă, de fapt?
Nu, de fapt este sentimentul că rațiunea va urma catastrofei, dacă nu chiar o va evita și atunci lucrurile vor căuta altă realitate pentru ceea ce se numește normal.
Indicele BET Fi este cel mai nervos şi cel mai analizat dintre indicii Bursei de Valori Bucureşti pentru că cele cinci societăţi de investiţii financiare (SIF) şi Fondul Proprietatea (FP), din portofoliul lui, sunt cele mai vânate şi de investitorii străini. Aceştia preferă să investească în fonduri de investiţii care au, practic expunere pe întreaga economie românească. Ca urmare, evoluţia acţiunilor SIF şi FP are cel mai înalt grad de corelare cu pieţele străine.
(Articolul este scris dinainte de ora 9,30, când a început introducerea primelor ordine la bursă (pentru determinarea preţurilor de deschidere) şi a fost completat cu date de arhivă până la ora 10.00, când au început tranzacțiile)
„DIDACTICELE“
Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.
Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.
Indicii sunt nişte medii ponderate ale variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia,raportate la un reper fixat la lansare (1000 în România).
FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.
De aceea FP şi SIF-urile sunt cele mai căutate, mai ales de investitorii străini şi de aceea au un indice special dedicat, iar noi le urmărim în mod special evoluţia. Din toate aceste motive se şi spune că BET FI, indicele lor, are reputaţia de a anticipa comportamentul întregii burse.
SUPORTURILE sunt minime anterioare, relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi
şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.
REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.
MEDIA MOBILĂ este o medie a cotațiilor pe un anumite număr de perioade (minute, ore, zile, săptămâni) și se compară cu evoluția cotațiilor curente pe aceleași perioade. În media mobilă, cotația cea mai nouă o înlocuiește pe cea mai veche. Dacă media mobilă este sub cotația curentă – este bine, dacă rămâne deasupra cotaţiei curente, care a scăzut – este rău.
LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.
Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.
Dar dacă lichiditatea este mare (la BVB circa 12 milioane de euro, în această perioadă, dar cât mai mult peste) şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.
VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.
Mai trebuie remarcat că știrile importante ale săptămânii pot afecta semnificativ acuratețea prescripțiilor rezultate din analiza tehnică a evoluției prețurilor.
AVERTISMENT
Estimările de mai sus nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă. Responsabilitatea deciziilor este a celor ce le iau.
