Preşedintele Obama va ţine abia joi un discurs în Congres, unde îşi va prezenta propunerile de creare de noi locuri de muncă. Ieri, de Ziua Muncii în SUA, a dat puțin perdeaua la o parte vorbind de comenzi de stat în infrastructură.
Logic, ar trebui ca ziua de azi să recupereze ceva din pierderile de ieri, dar sentimentul de piață are altă logică.
Prăpădul bursier de vineri noaptea și de ieri a fost cauzat mai ales de datele proaste despre şomajul american. Acesta a fost cel care a readus în prim plan temerile de recesiune și, în consecință, slăbiliciunea băncilor europene şi nu situaţia acestora a declanşat căderea burselor.
Dacă temerile de recesiune nu ar fi tot mai mari, nu ar creşte nici cele despre capacitatea guvernelor europene de a-şi plăti datoriile din impozite. Căci dacă sunt afaceri, sunt și impozite. Expunerea băncilor europene pe datoriile chiar şi ale Greciei, de pildă, nu ar mai părea atât de îngrozitoare.
Așa că promisiunile lui Obama pentru stimularea creşterii economiei americane, şi deci a lumii, ar trebui să aducă măcar mângâiere pieţelor lumii, dar cele asiatice au considerat că mai sigure sunt vânzările şi mai sigur este aurul, trecut din nou de 1.900 de dolari/uncie.
„Maladia europeană infectează toate pieţele lumii“, spunea azi noapte Michael Heffernan, consultant senior la Austock Group în Australia, pentru Reuters. Iar ministrul de finanţe din Singapore credea că recesiunea este mai probabilă decât creşterea.
Un factor agravant este poziţia politică tot mai slabă a cancelarului Germaniei printre concetăţenii săi obosiţi. Cât vor mai rezista nervii nemților, respectiv euro?
Prin urmare, îngrijorările sunt şi azi mai puternice decât pretextele de optimism.
La Bursa de Valori Bucureşti (BVB), scăderile ar putea fi mai blânde decât cele din restul Europei, așa cum s-a întâmplat și ieri. Românii tind să stea la pândă mai mult decât să imite nervozitatea occidentalilor. Vor fi, însă, creșterile la fel de mari ca acelea europene, dacă acestea se vor produce?
Cu o săptămână în urmă erau previzibile două scenarii tehnice de evoluţie a indicilor româneşti, mai exact a celui mai nervors şi mai sensibil dintre aceştia, BET-FI, al SIF-urilor şi al Fondului Proprietatea (FP), în viziunea lui Dan Rusu, șeful echipei de analiști de la casa de brokeraj BT Securities.
Atunci BET fi se stabilizase deasupra nivelului de la 17.000 de puncte şi erau „posibile două tipuri de evoluție, dar care prevăd, în cele din urmă, noi minime“, spunea Dan Rusu.
Primul scenariu este cel în care urmează o creștere până spre 18.600-19.500 de puncte BET Fi, după care ar urma scăderea până la 14.500 – 15.000. Acesta pare să fie scenariul cel mai plauzibil acum.
Al doilea scenariu era cel în care mai întâi urmează o scădere până la aceste din urmă niveluri, după care creșterea urcă din nou la 18.600, pentru ca, din nou, o nouă scădere să ducă indicele spre 10.700.
Ieri, BET -Fi s-a apropiat la 381 de puncte de bătrânul suport de la 17.000 de puncte, sub care va urma prăbușirea.
Ultima completare a articolului se face înaintea deschiderii bursei de la ora 10.00.
„DIDACTICELE“
Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.
Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.
Indicii sunt nişte medii ponderate ale variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia,raportate la un reper fixat la lansare (1000 în România).
FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.
De aceea FP şi SIF-urile sunt cele mai căutate, mai ales de investitorii străini şi de aceea au un indice special dedicat, iar noi le urmărim în mod sepecial evoluţia. Din toate aceste motive se şi spune că BET FI, indicele lor, are reputaţia de a anticipa comportamentul întregii burse.
SUPORTURILE sunt minime anterioare, relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.
REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.
LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.
Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.
Dar dacă lichiditatea este mare (cel puţin peste 12 milioane de euro, în această perioadă, dar cât mai mult peste) şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.
VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.
AVERTISMENT
Estimările de mai sus nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă. Responsabilitatea deciziilor este a celor ce le iau.
