La Bursa de Valori Bucureşti (BVB), ca şi aiurea în restul lumii, nu se întrevede în această dimineaţă nici măcar un pretext ca indicii să facă o pauză, să-şi tragă sufletul din prăbuşire, cu toate că este posibilă măcar amelioarrea pantei.
Speculatorii români nu au mare lucru de speculat sau de pierdut şi chibiţează cu mărunţiş de vânzare pe lângă marile vânzări din Vest, iar investitorii de portofoliu nu scot nasul din adăpost.
„Piaţa începe să se întrebe de unde ar mai putea veni creşterea„, spune Nick Kalivas, vicepreşedinte a firmei de cercetare de piaţă MF Global, citat de Associated Press, care constată că şirul actual de ştiri proaste despre economia americană este „cea mai lungă serie de ghinioane de la prăbuşirea din 2008 încoace“.
Sentimentul internaţional, testează măcar o oarecare confuzie, la ora 9,15, ora noastră, pe pieţele contractelor la termen (sau futures, v.Bloomberg) care au ca obiect principalii indici bursieri ai lumii. Dar americanii nu plusează decât un punct două de indici, iar europenii ssunt înglodaţi în grijile propriilor datorii.
„Indicii internaţionali majori precum S&P500, DJI sau DAX se află acum vizibil sub mediile lor mobile pe 200 de zile, ceea ce este un semnal negativ pentru investitorii de orice fel“, spune Iulian Panait, preşedintele societăţii de consultanţă KTD Invest.
„În acelaşi timp, aceşti indici tocmai au coborat în teritoriu negativ faţă de 1 ianuarie 2011, deci în acest moment anul 2011 este negativ din perspectiva evoluţiei burselor globale.
Exact aceeaşi situaţie se poate observa astăzi ţi pentru indicii româneşti BET, BET-FI şi BET-XT“, conchide Iulian Panait.
Indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au înregistrat scăderi de mai mult de 1,4%, până la 1,8% şi ar stabili noi niveluri de suporturi, inferioare celor despre care am vorbit până acum, dar numai dacă o iluzorie perioadă de creşteri ar începe de azi.
Indicele cel mai sensibil la schimbări, BET Fi, al societăţilor de investiţii financiare (SIF-urile) şi al Fondului Proprietatea (FP) este din nou la jumătatea drumului dintre suportul de alarmă de la 21.000 de puncte şi cel de la 22.000 de puncte.
Indicele BET XT, al celor mai importante 25 de acţiuni inclusiv SIF-urile şi FP, s-a scufundat aparent definitiv sub pragul de la 500 puncte.
Indicele compozit BET C, al tuturor acţiunilor de la bursă (cu excepţia SIF-urilor) atârnă deasupra suporturilor inferioare de la 3000 de puncte.
Panica este în cărţi şi azi, chiar dacă lichiditatea de ieri nu a fost suficient de mare ca să îngrijoreze.
„DIDACTICELE“:…
… că sunt vremuri în care se pot învăţa multe pe viu.
Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.
Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.
Indicii sunt nişte medii ponderate ale preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia, iar FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.
SUPORTURILE sunt minime anterioare relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.
REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri de preţ până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.
LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.
Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.
Dar dacă lichiditatea este mare (cel puţin peste 12 milioane de euro, în această perioadă, dar cât mai mult peste) şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.
VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.
AVERTISMENT
Estimările de mai sus nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă. Responsabilitatea deciziilor este a celor ce le iau.
