Pieţele contractelor la termen (futures, care pariază pe evoluţia ulterioară a marilor indici bursieri ai lumii) păreau chiar foarte optimiste cu mai puţin de 100 de minute înaintea deschiderii burselor.
Indicii bursieri francez (CAC 40) şi german (DAX) erau văzuţi în creştere cu circa 3%. Este obiceiul pieţelor futures să-şi reducă, uneori straşnic, optimismul pe măsură ce se apropie ora deschiderii, dar în dimineaţa aceasta chair au din ce creştere să taie.
Nu este vorba, însă, decât de încordarea… optimistă de până la aflarea celor dintâi zvonuri despre rezultatele întâlnirii miniştrilor de finanţe europeni cu cel al SUA. Lumea este interesată să vadă în ce va consta aportul americanilor la noul mecanism de finanţare şi, eventual, de capitalizare a băncilor europene, respectiv la eforturilor de menţinere în viaţă a Euro.
Pe piaţa locală, investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB, alţii decât micii speculatori autohtoni) par să-şi fi corectat încă de ieri optimismul care s-a folosit iniţial de pretextul tranzacţiei dintre Erste şi 4 SIF-uri disperate după lichidităţi. Acestea, lichiditățile, sunt mai bune decât un activ impresionant doar contabil, așa cum este pachetul de la BCR, dar SIF-urile nici nu au obținut, cash, mare lucru peste valoarea contabilă a celei mai mari bănci a țării.
Pe termen lung, cea mai mare tranzacție a anului din România se va dovedi și cea mai proastă, dar, cum zicea Keynes, „pe termen lung vom fi cu toții morți“.
Prin urmare, piața românească va rămâne prizoniera volatilităților capricioase ale marilor piețe occidentale.
Încăodată: „Facem tranzacții cu necunoscutul. La Bursă prin definiţie se întâmplă asta, căci se vinde şi se cumpără viitorul, performanţele viitoare ale companiilor şi economiilor, dar noi (analiştii, n.r.) încercăm să diminuăm şi, în general, în timpuri normale, reuşim să diminuăm proproţia de necunoscut. Acum însă avem de aface cu Necunoscutul cu literă mare“, a spus un analist de la Bucureşti, nu de mult, sub protecţia anonimatului, de teama de a nu fi considerat prea poet.
Iată mai departe care mai este starea tehnică a pieței. Ne orientăm încă după reperele stabilite de analiștii casei de brokeraj BT Securities acum vreo două săptămâni. Dan Rusu, șeful lor a conturat atunci două scenarii, asupra cărora nu a mai revenit cu detalii. Pentru că nu avea de ce.
Deși nu sunt decât niște repere tehnice care pot fi contrazise de veștile imprevizibile și cu toate că ar mai fi necesare niște corecții minore, sunt încă valabile. Mai exact, este vorba de evoluția celui mai nervos şi mai sensibil dintre aceştia, BET-FI, al SIF-urilor şi al Fondului Proprietatea (FP).
La data estimărilor, BET Fi se stabilizase deasupra nivelului de la 17.000 de puncte şi erau „posibile două tipuri de evoluție, dar care prevăd, în cele din urmă, noi minime“, spunea Dan Rusu.
Primul scenariu este cel în care urmează o creștere până spre 18.600-19.500 de puncte BET Fi, după care ar urma scăderea până la 14.500 – 15.000. Acesta pare să fie scenariul cel mai plauzibil acum.
Al doilea scenariu era cel în care mai întâi urmează o scădere până la aceste din urmă niveluri, după care creșterea urcă din nou la 18.600, pentru ca, din nou, o nouă scădere să ducă indicele spre 10.700.
Între timp piața a și urcat peste 18.000, a și coborât aproape de 17.000. Am putea spune că scenariile s-au cam amestecat. Este însă mai util să le abordăm încă separat, căci pericolul prăbușirii spre 10.000 de puncte nu a trecut și nici speranța creșterii peste 19.000 nu s-a epuizat.
Ieri:
BET (+0,65%), indicele de referinţă oficial al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) s-a oprit la 4.510 puncte. Nu este suficient de departe de suportul de pe la 4400, minimul din primăvara anului trecut. BET este media ponderată a variaţiilor preţurilor celor mai importante 10 acţiuni al BVB, cu excepţia societăţilor de investiţii financiare şi a Fondului Proprietatea (FP).
Indicele BET Fi (+2,72%) este cel mai sensibil la schimbări, căci face media ponderată a variaţiilor preţurilor societăţilor de investiţii financiare (SIF-urile) şi ale Fondului Proprietatea (FP). De aceea şi reacţionează cel mai rapid la evoluțiile mondiale. A închis „exuberant“, , la 18,662 puncte, departe de suportul de la 17.000 de puncte, din zona minimelor de la sfârşitul lunii mai 2010.
Indicele BET XT, al celor mai importante 25 de acţiuni inclusiv SIF-urile şi FP: +1,24%. Este cu 13 puncte peste suportul de la 400 puncte, care i-a oprit cel mai recent plonjon spre minimele anului 2009.
.
Indicele compozit BET C, al tuturor acţiunilor de la bursă (cu excepţia SIF-urilor) este cel mai leneş: +0,36%. Stă la 2.756 puncte cu circa 200 de puncte peste suportul de la 2600 de puncte, de acum 20 de luni.
(Articolul se actualizează doar până la ora 10.00, când se deschide bursa.)
„DIDACTICELE“
Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.
Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.
Indicii sunt nişte medii ponderate ale variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia,raportate la un reper fixat la lansare (1000 în România).
FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.
De aceea FP şi SIF-urile sunt cele mai căutate, mai ales de investitorii străini şi de aceea au un indice special dedicat, iar noi le urmărim în mod sepecial evoluţia. Din toate aceste motive se şi spune că BET FI, indicele lor, are reputaţia de a anticipa comportamentul întregii burse.
SUPORTURILE sunt minime anterioare, relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.
REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri pes
te care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.
LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.
Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.
Dar dacă lichiditatea este mare (cel puţin peste 12 milioane de euro, în această perioadă, dar cât mai mult peste) şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.
VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.
AVERTISMENT
Estimările de mai sus nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă. Responsabilitatea deciziilor este a celor ce le iau.
