Cristian Bizau

SENTIMENTUL de dimineaţă: Roşu la bursele lumii şi la Bucureşti sirop de zmeură

bet-fi-1, bet-xt-1, Bursa de Valori Bucureşti, BVB, companii petroliere, Fondul Proprietatea, FP, indici bursieri, lichiditate, Rompetrol, SIF, societati de investiii financiare

„Pieţele anticipaseră confirmarea lui Ben Bernanke (preşedintele Federal Reserve, banca centrală a SUA) precum că economia SUA şi-a încetinuit creşterea. Lumea cam ştia asta şi ar trebui ca seria de câteva zile de scăderi din State să nu mai continue diseară. Totuşi, în aşteptarea unor noi date macroeconomice importante, piaţa s-ar putea plasa pe un uşor minus, din prudenţă, măcar. Roşul de afară, s-ar putea să aducă a roz la noi“, spunea Valerian Ionescu şeful echipei de piaţă de capital de la BCR, la ora 9,15.

Cu sau fără ajutorul unor oficiali de stat, marile speculaţii pe acţiunile Rompetrol (RRC, şi petroliere în general, PTR, OIL, PEI), ca şi pe OLTchim, au amânat, cel mai probabil până azi, scăderea cotaţiilor ca urmare a confirmării  încetinirii creşterii economice în lume, ceea ce ar însemna continuare recesiunii la noi.

Căci economia românească nu a produs încă o serie statistică destul de convingătoare, care să confirme că s-ar fi reluat creşterea.

De aceea şi face carieră fraza (oricine ar repeta-o): „am ieşit din recesiune, dar nu  şi din criză“, pentru că am rămas şi într-una şi în cealaltă.

Alaltă ieri seară Bernanke nu a înşelat aşteptările, căci mai toată lumea credea că o să confirme încetinirea economică şi că nu va mai promite noi stimulente pentru economie. Întotdeauna, şi brokerii cei mai cinici păstreză bine ascunsă o speranţă şi căderea mondială de ieri a fost ca un certificat al dezamăgirii.

Europa nu a întârziat să reacţioneze negativ.

Amatorii de haz de necaz pot degusta o mostră dintr-un raport al francezilor de la Les Echos, care, într-o enumerare de dezastre, a inserat şi fraza: „iar în Germania, excedentul comercial s-a contractat la 12 miliarde de euro în aprilie, faţă de 15,2 miliarde cu o lună mai devreme“.

Are va să zică, auspiciile internaţionale se arată negative  pe pieţele contractelor la termen (futures, v.Bloomberg ) pe principalii indici europeni, dar în America insomniacii alimentează fără convingere ceva speranţe într-o corecţie pozitivă. Acolo momentul adevărului îl vor arăta contractele futures pe indicele american S & P, după prânz.

La Bucureşti indicii au  mai ciupit ceva puncte deasupra vechilor suporturi de alarmă: Indicele cel mai sensibil la schimbări, BET Fi, al societăţilor de investiţii financiare (SIF-urile) şi ale Fondul Proprietatea (FP)  a pierdut, totuşi, 0,58% şi este doar cu 226 de puncte peste pragul de suport de la 22.500.

Indicele cu adevărat reprezentativ al Bursei (deşi neoficial), BET XT, al celor mai importante 25 de acţiuni inclusiv SIF-urile şi FP, a ajuns la 520 puncte. Va deverni acest prag o rezistenţă?

Pe graficul BET XT, linia de tendinţă REZISTENŢĂ (descendentă) din această primăvară are din ce în ce mai multe şanse să continue, din motivele fundamentale ale ameninţării încetinirii sau chiar a stopării creşterii economice.

Ca să se confirme mica şi fragila tendinţă corentă de creştere (din mai încoace) ar trenui ca BET XT să treacă de 525, ceea ce, probabil, nu se va întâmpla prea curând şi această tendinţă curentă va fi înlocuită cu alta.

Linia de tendinţă SUPORT (de creştere) conferă, deocamdată, siguranţă tendinţei de creştere anuale, dacă indicele nu scade, săptămâna viitoare , hotărât sub 500 de puncte.  

Şi să repetăm „DIDACTICELE“:…

Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.

Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.

Indicii sunt nişte medii ponderate ale acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia, iar FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.

SUPORTURILE sunt minime anterioare relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră,  fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.

REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri de preţ până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă  curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.

LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un  indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.

Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.

Dar dacă lichiditatea este mare (cel puţin peste 12 milioane de euro, în această perioadă, dar cât mai mult peste) şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.

AVERTISMENT

Estimările de mai sus nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă. Responsabilitatea deciziilor este a celor ce le iau.

Ultimele Articole