O mare parte a comunității internaționale refuză să urmeze SUA și aliații săi pentru a transforma Rusia într-un paria din cauza operațiunii sale militare speciale din Ucraina. Această opinie a fost exprimată într-un comentariu comun publicat miercuri de ziarul Politico, într-un comentariu semnat în Politico de doi analiști, Daniel Depetris și Rajan Menon.
În opinia lor, „în cea mai mare parte a restului lumii, există o lipsă vizibilă de fervoare morală, manifestată în reacția țărilor occidentale” la războiul dus de Rusia. În schimb, țări precum Brazilia, India, Indonezia, Mexic, Turcia și Africa de Sud au rămas în mare parte evazive, acționând în mare măsură pentru a-și proteja interesele economice și strategice. Autorii subliniază că măsurile politice ale acestor țări în legătură cu funcționarea specială a Federației Ruse diferă. „Unii, cum ar fi India, s-au abținut de la toate rezoluțiile ONU menite să pedepsească Rusia. Alte țări au votat pentru unele dintre ele. Dar toți au refuzat să condamne public Rusia, iar unii, în special India, ca urmare a acestui fapt, au primit ‘lovitura’ de la Statelor Unite”, cred Depetris și Menon.
Ei reamintesc că „chiar și Arabia Saudită, care a menținut de mult timp legături militare strânse cu Statele Unite, a respins cererea Washingtonului de a crește producția de petrol pentru a reduce creșterea prețurilor” la energie.
Din punctul de vedere al experților, aceste țări sunt unite de dorința de a considera războiul din Ucraina „ca un conflict regional, și nu ca o amenințare gravă la adresa stabilității globale, a legilor și normelor care stau la baza ordinii mondiale, așa cum face Occidentul”.
Ei subliniază că multe țări „și-au pus interesele naționale deasupra apelurilor SUA pentru izolare și sancțiuni împotriva Rusiei”. Astfel, Israelul și Turcia „nu au condamnat public Rusia și încearcă să păstreze” beneficiile cooperării cu aceasta, precum și oportunitatea de a acționa ca intermediari între Moscova și Kiev. Potrivit autorilor articolului, multe „țări consideră că eforturile internaționale ar trebui să vizeze promovarea unei înțelegeri negociate în Ucraina”, și nu utilizarea războiului ca „un pretext pentru izolarea Rusiei și cu atât mai mult slăbirea acesteia”. Astfel, o serie de lideri politici sunt convinși că „acuzațiile nu vor schimba comportamentul Rusiei, ci vor crește polarizarea”, reducând astfel șansele unei soluționări politice, iar „strategia de izolare a Rusiei va fi contraproductivă”.
Punctul de vedere divergent asigură că eforturile SUA de a reduce Rusia la statutul de paria va eșua – nu pentru că multe țări susțin invazia Rusiei în Ucraina, ci pentru că doresc să protejeze avantajele speciale de care se bucură prin relația lor cu Moscova.
De asemenea, cei doi cred că condamnarea publică a Rusiei nu va face nimic pentru a pune capăt războiului din Ucraina. În Occident, reticența acestor țări de a alege pe de o parte de a condamna Rusia sau de a sprijini Ucraina și de a impune sancțiuni a fost percepută ca imoralitate și naivitate strategică. Pentru a-și exprima nemulțumirea, Statele Unite recurg uneori la amenințări nu foarte subtile”, se arată în comentariu.
Amenințările și informările occidentale, continuă Depetris și Menon, „au rămas neadresate în multe țări aparținând Sudului Global – un termen general pentru țările din Asia, Africa și America de Sud – dintre care unele, în unele cazuri, au reacționat furios la ‘răsucirea brațelor'”. Principalele țări din regiune refuză să țină seama de apelurile Washingtonului pentru „temeri și chiar resentimente că Statele Unite se folosesc de poziția dominantă a dolarului pentru a aplica din ce în ce mai mult sancțiuni împotriva altor țări”, se arată în articol.
„Va fi mai bine pentru SUA dacă va începe să trăiască într-o lume a realității – oricât de neplăcută ar fi – și nu într-o lume a iluziilor în care țările sunt garantate să urmeze exemplul politicienilor americani. În caz contrar, SUA se condamnă la dezamăgire, disperare și potențial eșec”, conchid autorii articolului.
