„Ţinând cont de creşterea populaţiei şi de creşterea nevoilor de energie ale ţărilor în dezvoltare, vom fi nevoiţi să dezvoltăm şi resursele amplasate la mare adâncime, deci mă aştept să continuăm proiectele, însă cu unele schimbări”, a afirmat Voser, citat de Reuters.
Voser a adăugat că Shell nu ar fi forat puţul din Golful Mexic în acelaşi mod ca BP.
„Nu am fi forat acel puţ în acelaşi fel. Avem alte proceduri de siguranţă, pe care le aplicăm în întreaga lume. Dar cred că unele companii vor avea de învăţat din asta”, a arătat el, făcând referire la catastrofa care a început acum mai bine de două luni în Golful Mexic odată cu explozia fatală a platformei petroliere Deepwater Horizon deţinută de BP.
Şeful Shell a precizat că propunerile discutate de guvernul Statelor Unite în vederea prevenirii unor astfel de incidente sunt deja proceduri standard de siguranţă la proiectele companiei pe care o conduce.
Platforma petrolieră Deepwater Horizon a explodat pe 20 aprilie cauzând moartea a 11 angajaţi şi declanşând o deversare de petrol care avea să devină, câteva zile mai târziu, cea mai mare catastrofă ecologică din istoria Americii.
Cantitatea de petrol care se scurge de atunci în apele oceanice este estimată de cei mai pesimişti specialişti la 100.000 de barili pe zi, iar unii analişti iau în calcul deja falimentul BP în urma costurilor financiare uriaşe ale dezastrului. Pe lângă cheltuielile de oprire a deversării şi de curăţare a apelor, grupul BP a fost obligat de administraţia Obama să pună deoparte 20 de miliarde de dolari pentru despăgubirea comunităţilor şi firmelor a căror viaţă şi activitate a fost afectată de dezastru.
Deversarea din Golful Mexic a blocat o mare parte din activitatea economică a coastei americane adiacente, dependentă în mare măsură de pescuit şi turism.
