România fotbalistică

Florian Petrică

Simbolul Helmut Duckadam. Așa s-a născut legenda

Cupa Campionilor, helmut duckadam, Jocurile Olimpice, liga campionilor

Au trecut patru zile de când a apus Helmut. Și nu foarte multe de când s-a născut legenda care îi poartă numele. Helmut Duckadam. Mai mult decât o legendă. Mult mai mult. Este scânteia de fericire adusă într-o seară de primăvară, într-o țară înfrigurată, la propriu și la figurat. Dar mai ales la figurat.

Multe s-au schimbat de atunci. Și multe au fost uitate. Fotbalul părea a fi doar un joc, deși devenise demult un instrument strategic. Dar nu despre asta este vorba acum. Asta nu s-a schimbat. Helmut a adus singurul trofeu al jocului atât de iubit în România. Necondiționat. Nici asta nu s-a schimbat.

Jocurile accelerate
Ce rămâne este exemplul său. Profilul campionului și al omului mereu drept, necopleșit de presiunea gloriei. Într-o lume mereu încercată de schimbarea în mai bine. Întotdeauna aflată la intersecția dintre bine și rău, înainte de a alege calea dreaptă. În pofida confuziei născute din haos.

Multe s-au schimbat de când Helmut a ridicat Cupa Campionilor deasupra capului, pentru noi toți. Între timp, a apărut Liga Campionilor. Pe lângă Jocurile Olimpice au răsărit Jocurile Mondiale al Prieteniei. Ce-i drept, așa cum au apărut, așa au și dispărut. Fără să fie.

În plus, a existat cel puțin o inițiativă menită să legitimeze rostul comercial, dar dramatic de inconștient, al așa numitelor Enhanced Games. Jocuri accelerate prin participarea atleților dopați în voie, spre presupusul deliciu al tribunelor.

Ordinea din haos
În haosul creat prin confuzia dintre hommo ludens și hommo consumens, simbolul Helmut Duckadam este epocal. Se înalță drept și fără echivoc în favoarea esenței jocului, oricare ar fi el. A fost el însuși, chiar dacă a durat un singur moment, mare cât o viață. Sau mai bine zis, patru.

Patru lovituri de departajare apărate, pare puțin acum. Dar au fost patru momente de inspirație datorită cărora echipa sa a devenit intangibilă, iar națiunea reprezentată de el, cea mai fericită din lume. Pilda lui Helmut este uriașă. Pentru fiecare performer în parte, dar mai ales pentru cei reuniți în echipe, fie ele de club, sau reprezentative naționale.

A jucat în fiecare meci al campaniei de calificare, fără să știe că va străluci în ultimul și dincolo de el. Pentru asta a fost răsplătit cu magia unei stări de grație. Aceea de a fi el însuși, ca nimeni altul pe pământ. Helmult Duckadam. Așa s-a născut legenda dăruită tuturor. Într-o singură zi, mare cât toate celelalte care vor veni.

Ultimele Articole