Negocierile privind al doilea plan de ajutor financiar pentru Grecia sunt la fel de încâlcite precum este şi situaţia de la Atena. Dincolo de planurile apărute în presă, la nivel oficial nu s-a vehiculat niciun proiect concret. Lucru subliniat, de altfel, şi de cancelarul german, Angela Merkel, care a criticat deschis summitul de astăzi. Oficialul german a spus că discuţiile ar trebui să aibă loc, abia după ce se concepe un plan concret şi credibil de salvare a Greciei. Astfel că summitul ar putea avea doar rolul de a da un semnal pozitiv pieţelor, asta după ce Agenţia Fitch a redus ratingul republicii elene la un minim istoric.
„Regretăm decizia luată de Fitch, o decizie pe care nu o prea înţelegem. UE şi FMI tocmai au aprobat eliberarea unei noi tranşe din pachetul financiar oferit Greciei, ceea ce demonstrează că ţara a îndeplinit condiţiile cerute”, a declarat Ahrenkilde Hansen, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Negocierile pe tema planului pentru Grecia, desfăşurate până acum între oficialii UE, Băncii Centrale Europene şi bancheri, reprezentaţi de Institutul pentru Finanţe Internaţionale, s-au încheiat fără succes. Astfel că, în premieră, miniştrii de finanţe au acceptat că s-ar putea ajunge la faliment.
„Am reuşit să trecem de un impas, un blocaj foarte dificil generat de o afirmaţie contradictorie: pe de-o parte, spui că vrei o implicare semnificativă a sectorului privat şi pe de altă parte, spui că vrei să excluzi cu orice preţ un faliment selectiv. În mod clar, era o contradicţie”, a spus şeful Finanţelor olandeze Jan Kees de Jager.
Oficialul olandez a subliniat că Banca Centrală Europeană respinge, în continuare, ideea de faliment pentru Grecia. Cu toate acestea, cele 17 ţări din zona euro nu mai exclud defaultul, pentru a avea mai multe opţiuni. Oficialii greci resping însă această teorie.
„Termenul „selective default” (incapacitate de plată parţială) nu trebuie tradus în limba greacă într-un mod iresponsabil. Nu există pericolul falimentului”, a explicat Evangelos Venizelos, ministrul grec de Finanţe.
Potrivit informaţiilor apărute în presă, neconfirmate la nivel oficial, autorităţile europene ar vrea ca băncile, fondurile de pensii şi companiile de asigurări să contribuie cu circa 30 de miliarde de euro la programul total de circa 110 miliarde de euro, prin rostogolirea obligaţiunilor elene. Alte peste 60 de miliarde de euro vor proveni din veniturile obţinute de Grecia prin privatizări, precum şi de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Grecia speră ca al doilea program de ajutor să fie aprobat până la jumătatea lui septembrie.
