Franţa e lovită în inimă. Cherif şi Said Kouachi, doi cetăţeni francezi, simpatizanţi ai Statului Islamic, ucid în doar câteva minute 12 oameni, în redacţia săptămânalului Charlie Hebdo.
După Londra şi Madrid, atentatul din Paris schimbă prioritățile europenilor. Cea mai mare întrebare devine aceasta: suntem în siguranţă în ţările noastre?
Ancheta făcută la Paris scoate la iveală şi o altă vulnerabilitate. Unul dintre fraţii Kouachi se întorsese din Siria, unde luptase alături de fundamentalişti.
Statisticile oficiale arată că, în ultimii doi ani, 5.000 de cetăţeni europeni au plecat pentru a lupta în Siria şi Irak.
Șeful Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere a Terorismului din cadrul Serviciului Român de Informaţii vorbește pentru prima dată despre vulnerabilităţile României în faţa pericolului terorist:
„Răspunsul meu trebuie să liniştească, dar trebuie să fie corect şi obiectiv. Nu suntem feriţi total de posibilitatea unui atac terorist în România, evident. Mergem pe nişte premise. Sunt cazuri punctuale de persoane radicalizate, fundamentaliste, care aderă dincolo de ideologie şi încearcă să sprijine aceste organizaţii teroriste”, a spus el.
Un sondaj de opinie făcut după atacul de la Charlie Hebdo arată că 79 la sută dintre români sunt de părere că în Europa vor mai avea loc atentate.
39 la sută cred că România poate fi o ţintă.
După capturarea şi uciderea lui Osama bin Laden, terorismul a căpătat alt nume: ISIS sau Statul Islamic.
„Ţara noastră este în retorica acestei organizaţii, nominalizată ca teritoriu ce trebuie cucerit, inclus în aşa-zisul Califat. România este una dintre rutele de tranzit, de transfer al acestor voluntari jihadişti către teatrele de operaţii, dar nu este exclus să fie şi rută de întoarcere pentru ei”, spune oficialul SRI.
Luptătorii europeni din Siria şi Irak, care provin în cea mai mare parte din Franţa, Germania, Marea Britanie şi Belgia, revin în ţările din care au plecat. Întoarcerea fundamentaliştilor în Europa pare să fie principala provocare de securitate pentru serviciile secrete.
„Am văzut foarte mulţi tineri din Occident care vin să se înroleze din proprie iniţiativă în aceste formaţiuni militare ale Statului Islamic. Cam vreo şase luni ar dura această pregătire, după care începe educaţia în spiritul islamic sunnit, pregătire de viaţă. Pe fondul acesta, dacă există un şomaj în rândul generaţiei tinere”, nu este exclus ca şi români să se fi alăturat Statului Islamic, spune fostul decan al Facultăţii de Informaţii, prof. dr. Cristian Troncotă.
„Deocamdată nu se confirmă, dar eu am informaţii că avem şi noi câteva sute de tineri care deja au luat drumul Statului Islamic”, adaugă el.
Oficial, lucrurile stau aşa:„ Vă pot spune cu certitudine că, din informaţiile proprii, dar şi din analiza informaţiilor primite de la partenerii noştri externi, nu avem niciun cetăţean român confirmat că s-ar fi alăturat cauzei acestei organizaţii în teritorii cum ar fi Siria sau Irak. Vă pot spune că există, punctual, astfel de intenţii, de demersuri pe care SRI, împreună cu partenerii interni, au căutat şi au reuşit să îi descurajeze punctual pe aceşti adepţi combatanţi în demersurile lor de a se alătura acestei lupte. Dacă vorbim despre cetăţeni străini sau despre rezidenţi pe teritoriul naţional, au fost indentificate câteva cazuri, până în cinci situaţii, în care aceştia ulterior părăsirii teritoriului naţional au decis să se alăture acestei organizaţii”, spune șeful Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere a Terorismului din cadrul SRI.
Sunt primele declaraţii oficiale ale SRI pe acest subiect. Serviciul vorbește despre cinci cetățeni străini care au avut rezidenţă în România şi care luptă acum alături de ISIS. Alte informaţii despre identitatea acestor persoane nu au fost dezvăluite.
Profilul persoanei care vrea să devină luptător fundamentalist poate fi uşor creionat de specialişti.
„Nu mai spun că trebuie să fie cunoscător de limbă, pentru că e deja o banalitate, că este un tânăr capabil şi bun lucrător pe calculator şi pe internet, este robust. Plus de asta, au posibilitatea de a câştiga 231 de lire sterline pe lună. Nu este o sumă atât de mică. Asta e suma pe care o primesc în faza în care se instruiesc, după care poate să urce”, prof. dr. Cristian Troncotă.
Motivaţia financiară nu este cea mai importantă. Convingerile religioase cântăresc cel mai mult. Statul Islamic funcţionează după regulile Sharia, un cod despre care adepţii spun că e inspirat din Coran.
Imamul Ahmed Mazhar Nakechbandi, de la una dintre cele mai importante moschei din Bucureşti, este de altă părere.
„Dacă există crime, procentul de nonmusulmani supuşi acestor crime este foarte mic faţă de cel al musulmanilor. Musulmanii sunt cei care mor de mâna Statului Islamic. Musulmanii sunt cei care sunt executaţi. Dacă o luăm aşa, putem spune că victimă sunt musulmanii sau victimă este Islamul. Dacă victime sunt musulmani, atunci cealată parte sau nu ştie Islamul, sau foloseşte numele Islamului sau greşeşte undeva”, spune imamul Ahmed Mazhar Nakechbandi.
În drumul lor spre califatul declarat în Siria şi Irak, o parte dintre luptători se opresc pentru câteva zile şi în România.
„Majoritatea vin ca turişti, cu maşinile, şi tranzitează România pur şi simplu, nu fac lucruri rele. Probabil că aici mai au şi prieteni şi îi ajută cu bani şi informaţii. Preferă maşina, călătoriile cu maşinile, pentru că nu vin doar pentru câteva ore, doar să schimbe avionul, aici vin să stea câteva zile şi să pornească mai departe. La noi, aici, au destule posibilităţi de a se informa şi de a primi astfel de ajutoare”, spune fostul decan al Facultăţii de Informaţii.
„Avem în atenţie atât cât trebuie persoanele care desfăşoară sau intenţionează să desfăşoare acţiuni şi pot să vă spun că sunt acţiuni non-operaţionale: de sprijin logistic, de propagandă, de radicalizare, de facilitare a unor activităţi conexe terorismului”, spune și oficialul SRI.
Întrebat dacă astfel de situații sunt întâlnite mai des decât în urmă cu 4-5 ani, șeful Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere a Terorismului din cadrul SRI răspunde: „Este important să subliniez, şi nu mă feresc să vă răspund la întrebare, e important să subliniez un aspect: riscurile teroriste pentru România sunt în cvasitotalitate externe. Nu avem un risc intern cunoscut, o reţea teroristă”.
Liderii religioşi ai comunităţii musulmane susţin că au multe semne de întrebare legate de modul în care mii de europeni au ajuns în zonele controlate de Statul Islamic. Ei arată cu degetul înspre autorităţi.
„Oamenii care s-au dus să facă atrocităţi în Siria sunt din Europa. Ce vină am eu sau familia mea de acolo? Toate statisticile arată că un procent foarte mare al luptătorilor este din Europa. Cine este de vină atunci? Siria, ca populaţie, sau aceşti oameni care au crescut aici, au învăţat aici, au fost hrăniţi aici şi au ajuns să lupte acolo? Cine trebuie să fie tras la răspundere?”, spune imamul Ahmed Mazhar Nakechbandi.
