Reglementările se vor aplica inclusiv pentru procedurile de achiziţii publice aflate în derulare, iar actul normativ elimină riscul declanşării unei eventuale proceduri de infringement, a declarat ieri pentru Business Standard Cristina Trăilă, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP). Deşi sunt de acord că preţurile nerealiste blocau multe dintre investiţiile publice, oamenii de afaceri chestionaţi de Business Standard privesc cu o doză de neîncredere noile norme, considerând că principala problemă în România este respectarea legilor, nu aprobarea lor.
“Şi până acum era un articol care privea respingerea ofertelor cu preţ neobişnuit de mic şi care, în practică, nu era respectat de nimeni. Noutatea e stabilirea acestui prag la 85%. Se alege după criteriul preţului cel mai mic, fără să se vadă valoarea adăugată a achiziţiei şi utililatea acesteia”, a comentat Marian Ghinescu, director diviziei pentru echipamente medicale a Siemens România.
În baza noilor norme, ministerele, instituţiile statului şi autorităţile centrale şi locale vor avea dreptul să ceară lămuriri suplimentare şi să elimine din procesul de selecţie firmele care, pentru lucrările angajate, au un preţ cu peste 15% mai mic decât valoarea estimată. Altfel spus, cel mai mic preţ nu va mai constitui o veritabilă “cheie a succesului”. Luca Canino, repezentantul Astaldi, unul dintre cei mai importanţi jucători din domeniul infrastructurii, este de acord că preţurile foarte mici ar trebui atent analizate de autorităţile contractante.
“Cred că această modificare s-a făcut pentru a evita preţurile de dumping şi a reduce riscul de dumping”, a declarat Canino pentru Business Standard. Oficialul întreabă însă de ce s-a stabilit ca preţul avansat de contractor să nu fie mai mic decât 85% din valoarea estimată şi nu s-a coborât acest prag la 75%.
“Aceste modificări arată o implicare mai mare a statului, care este, firesc, bine-venită, ca orice îmbunătăţire. Însă trebuie studiate normele de aplicare. Este o responsabilitate mai mare asumată de către stat. S-ar părea că e o punctualizare mai bună, dar trebuie analizat ce implicaţii are”, mai spune Canino. “De acum încolo, ne aşteptăm ca la licitaţii să se prezinte doar firmele cu adevărat serioase, şi va câştiga preţul cel mai apropiat de realitate. Până acum, o serie de contracte de achiziţii publice erau blocate de firme de apartament care veneau cu preţuri mici, pentru ca apoi să nu-şi onoreze obligaţiile”, a precizat Cristina Trăilă.
Marius Bostan, senior partner la VMB Partners, consideră că eliminarea de la licitaţii a ofertelor cu preţuri mult mai mici decât valoarea estimată a contractului va duce, în final, la cheltuirea unor sume mai scăzute din banii statului.
“De cele mai multe ori, firmele care veneau cu preţuri de dumping şi câştigau licitaţiile, în defavoarea celor care cereau valori apropiate de valoarea lucrării, obţineau ulterior până şi dublul sumei iniţiale, prin tot felul de acte adiţionale”, a spus Bostan.
“Ecartul se îngustează. Ofertele vor fi considerate ca şi acceptate şi vor intra în analiză. Procedurile se vor reduce, iar câştigătoarea va fi mai aproape de valoarea estimată. Vom avea oferte cât mai apropiate de valoarea adevărată, iar introducerea acestor limite va aduce oferte cu şanse mult mai mari de a se finaliza la timp. Limita de 85% este o chestiune bună, pentru că firmele veneau cu valori foarte joase şi nu reuşeau să finalizeze contractul. În acelaşi timp, va scădea şi numărul conflictelor”, a declarat, la rândul său, Dorina Tiron, directorul general al Companiei Naţionale de Drumuri, instituţia cu cele mai multe proceduri de achiziţii publice deschise anual.
Noile norme stabilesc, de asemenea, excluderea din licitaţie a ofertelor în care preţul, fără TVA, inclus în propunerea financiară va depăşi cu cel puţin 10% valoarea estimată în anunţul de participare.
O altă modificare importantă priveşte acceptarea la licitaţii şi a firmelor care, în ultimii doi ani, nu şi-au îndeplinit sau şi-au îndeplinit defectuos obligaţiile contractuale. În opinia lui Dan Roman, preşedinte al Consiliului Director S&T România, modificările propuse la legea achiziţiilor publice ar fi foarte bune, mai puţin acceptarea la licitaţii şi a firmelor care nu şi-au îndeplinit contractele cu statul în ultimii doi ani.
“Nu cred însă că este bine să se permită şi participarea la licitaţii a firmelor care, în ultimii doi ani, nu şi-au dus la bun sfârşit contractele cu statul. În IT, mai ales, sunt destule firme care au probleme de acest gen”, a explicat preşedintele S&T România. Pe de altă parte, acesta a recunoscut că multe dintre întârzieri vin exclusiv din partea statului, mai ales a autorităţilor locale.
“De exemplu, dacă o firmă are un contract care trebuie implementat în toate judeţele, măcar în zece dintre acestea lucrurile vor fi întârziate de autorităţile locale. De aceea, cred că ar fi necesară numirea unui arbitru în relaţia cu statul, un şef de proiect din partea beneficiarului, care să se asigure că lucrurile merg bine peste tot”, a propus Roman.
Pentru a reduce numărul autorităţilor care nu-şi respectă obligaţiile, noile norme prevăd introducerea unor penalităţi de 2% până la 15% din valoarea proiectului pentru autorităţile care întîrzie. “În practica europeană, penalităţile aplicate autorităţilor contractante erau de 20%, însă, pentru unele autorităţi locale, un asemenea procentaj ar fi însemnat prea mult comparativ cu bugetul anual. Nici 2%, procentul de penalizare de până acum, nu era descurajant, aşa încât am ajuns la un compromis.
Autorităţile vor fi penalizate cu procentaje cuprinse între 2% şi 15% din valoarea contractului, în cazul în care nu-şi respectă obligaţiile”, a explicat Cristina Trăilă, preşedintele ANRMAP. Responsabilul Astaldi spune că penalităţile nu repezintă însă o schimbare majoră. “Acest lucru exista şi înainte, prin clauzele stabilite ale contractului”, mai spune Canino.
>Ce modificări vor fi în domeniul achiziţiilor publice
- Oferta mai mică de 15% din valoarea estimată va fi scoasă din licitaţie, dacă nu poate fi justificată
- Oferta în care preţul fără TVA este cu 10% mai mare decât valoarea estimată va fi eliminată
- Vor fi acceptate la licitaţii şi ofertele firmelor care în ultimii doi ani nu şi-au îndeplinit sau au îndeplinit defectuos obligaţiile contractuale
- Autorităţile contractante vor fi penalizate cu sume reprezentând între 2% şi 15% din valoarea contractului, dacă nu-şi respectă obligaţiile
- Taxa de timbru aplicată contestaţiilor în instanţă va fi de maximum 600 de euro
Sursa ANRMAP
