“În România, statul este cel care uneori viciază concurenţa în anumite domenii economice, iar adaptarea la criză este mai dificilă când pieţele nu sunt funcţionale. Avem o problemă în funcţionarea anumitor pieţe din România”, a declarat ieri, la lansarea raportului, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Pe baza investigaţiilor derulate de autoritatea de concurenţă, SAR a analizat modul în care funcţionează competiţia în şapte sectoare economice: energie, retail, sector farmaceutic, bancar, profesii liberale, taximetrie şi sectorul concesiunilor. “Există două motive pentru care ne-am oprit asupra acestor şapte sectoare. Având o pondere mare în ansamblul economiei, influenţa poate fi vătămătoare la nivel macroeconomic mai ales prin efectele propagate în alte sectoare”, a mai precizat Chiriţoiu.
Energia, liberalizată şi nu prea
Potrivit autorilor studiului, în toate aceste pieţe apar probleme concurenţiale foarte grave, deşi, teoretic, sunt pieţe liberalizate. Consiliul Concurenţei apreciază că în sectorul bancar, de exemplu, cea mai mare problemă o reprezintă comisioanele de rambursare anticipată la credite, care constituie veritabile bariere, atât în ceea ce priveşte consumatorul final, cât şi posibilităţile instituţiilor bancare de a-şi extinde plaja de clienţi. În sectorul energetic din România, mai competitiv decât cel din alte pieţe europene, iniţiativa înfiinţării celor două companii energetice riscă să limiteze serios concurenţa. “Consiliul Concurenţei ar putea să respingă propunerea de înfiinţare a celor două companii energetice în condiţiile în care investigaţia noastră va arăta că nu sunt respectate câteva condiţii esenţiale: cele legate de integrarea pe verticală, cele privind riscul unor subvenţii încrucişate între entităţi sau cele privind concentrarea economică”, a explicat şeful Consiliului Concurenţei. Potrivit raportului, în domeniul energiei, piaţa românească prezintă două riscuri majore, care ar putea fi penalizate şi de Comisia Europeană. Primul risc este legat de crearea celor două companii, care ar putea distorsiona concurenţa la producerea de electricitate. Al doilea este cel legat de contractele bilaterale, încheiate cu parteneri privaţi, la preţuri defavorabile statului.
Trei zone vulnerabile în retail
În retail, există câteva zone vulnerabile cu efect direct asupra consumatorului final, printre care puterea de negociere în relaţia producători-comercianţi cu amănuntul, modul de stabilire a preţurilor şi politica de reduceri. Concurenţa suspectează, de asemenea, că marii comercianţi şi producători ar putea avea înţelegeri, cu efecte anticoncurenţiale.
Pentru că nu are drept de iniţiativă legislativă, Consiliul Concurenţei recomandă eliminarea restricţiilor referitoare la perioadele de timp în care acestea pot fi efectuate. Concurenţa cere ca statul să acorde fiecărui comerciant dreptul de a-şi stabili singur perioada în care aplică politica de discounturi sau promoţii. În ceea ce priveşte posibilitatea unor înţelegeri între comercianţi şi producători, Concurenţa apreciază că ar fi oportună eliminarea clauzei clientului celui mai favorizat şi consideră că responsabilitatea alocării spaţiului la raft ar trebui să rămână în sarcina comerciantului.
