sursa foto: businessmagazin
Grupul Rompetrol vrea să renunţe la activităţile sale de retail cel mai puţin profitabile şi să se axeze pe cele generatoare de rezultate solide. În acest sens anul viitor se va realiza exit-ul de pe piaţa albaneză concomitent cu creşterea numărului de staţii din România, Bugaria, Ucraina şi Georgia, a declarat Saduokhas Meraliyev, CEO Rompetrol. În plus compania aşteaptă decizia grupului mamă KazMunaiGaz pentru a-şi face intrarea pe piaţa din Serbia. „Proiectul de restructurare vizează activităţile noastre din cinci ţări şi avem drept ţintă anul 2012 pentru a-l duce la îndeplinire”, a precizat Meralyev. În prezent, Rompetrol deţine 48 de companii. Planul de restructurare vizează închiderea sau comasarea cu entităţi mai mari a 14 dintre ele.
Extinderea din downstream are în prim plan reţeaua din România. Rompetrol vrea să ajungă, în patru ani, la o reţea proprie de 170 de staţii, în comparaţie cu 131 acum, şi la 800 de puncte de vânzare în colaborare cu distribuitorii şi partenerii săi. . „Extinderea, mai ales în Bucureşti, este principala preocupare a noastră. Acum suntem în procesul de aprobare a licenţelor de construcţie a unor noi unităţi de desfacere”, a mai spus oficialul Rompetrol.În acelaşi timp, în Moldova, se va ajunge la 60 de staţii de la 40 în prezent până la sfârşitul anului viitor iar reţelele din Georgia şi Bulgaria „unde sunt rezultate foarte bune” se vor extinde la rândul lor.
Piaţa ucraineană prezintă un foarte mare potenţial şi conducerea Rompetrol vrea o extindere susţinută aici deşi admite că există probleme în ceea ce priveşte încărcarea şi descărcarea produselor petroliere în porturile sale. Cât priveşte zona Balcanilor, cea mai profitabilă pentru companie, se are în vedere creşterea capacităţii unui terminal petrolier din Bulgaria tocmai în ideea pătrunderii pe piaţa sârbă. „Există o intenţie a autorităţilor sârbe să deschidă piaţa benzinei, acum închisă din cauză că se vând doar produse ale rafinărilor sârbeşti. Noi suntem pregătiţi şi avem, deja, trei posibili parteneri pe lista scurtă”, a afirmat Meralyev.
Planurile agresive ale Rompetrol de extindere cumulate cu renunţarea la activităţile neprofitabile se fac acum pentru a întâmpina revenirea pieţei de mâine. Revenire de care Meralyev este foarte convins. De fapt, CEO-ul nu vede deloc, în orizontul apropiat de timp, o lume în care petrolul să fie substituit din funcţia de principala resursă energetică a globului. Ba chiar, odată ce revenirea economiei modiale se va face simţită cu adevărat, consumul de petrol şi produse petroliere va urca şi el şi va rămâne la cote ridicate încă mulţi ani de acum înainte. Tocmai de aceea conducerea Rompetrol a decis alocarea a 350 de milioane de dolari în creşterea capacităţii rafinăriei Petromidia şi în modernizare până în Octomrie 2011. Rezultatul ar fi o creştere cu aproape jumătate a cantităţilor anuale rafinate de la 3,6 milioane tone în prezent la 5 milioane tone. „Avem nevoie de 5 milioane de tone ale noastre în rafinărie, în fiecare an. Este visul nostru. E visul meu personal”, exclamă Meralyev.
Dmitry Grygoriev este omul cu cifrele din Rompetrol. Ca director financiar el poate vorbi despre întărirea şi dezvoltarea companiei doar pe baza a ceea ce îi arată hârtia. Iar calculele hârtiei îi spun că anul acesta se încheie cu pierdere de circa 120 de milioane de dolari. Anul viitor ar urma să fie mult mai bine însă rezultatele vor rămâne tot pe partea negativ – aproximativ 40 de milioane de dolari. Rezultatele negative sunt puse pe seama rafinării, activitate care, încă, generează pierderi constante aşa cum retail-ul face mereu profit. Dar, odată cu investiţiile de optimizare a costurilor şi extindere a reţelei de distribuţie profitul ar urma să apară în 2012, potrivit lui Grigoryev.
Acesta mai spune şi că toate aceste investiţii sunt făcute la cererea companiei mamă KazMunayGaz care vrea ca Rompetrol să devină eficientă şi profitabilă în cel mai scurt timp. Asta şi pentru că trebuie să returneze, până anul viitor, în august, un împrumut de un miliard de dolari pe care grupul mamă KMG l-a acordat în 2009 „Sunt anumite presiuni din partea acţionarului nostru majoritar de a primi înapoi banii pe care ni i-a împrumutat şi de a performa mai bine decât o facem acum”, a spus, tot pentru Bloomberg, directorul financiar Rompetrol. Potrivit acestuia uşoara nervozitate care se simte dinspre Astana este firească atâta timp cât sume mari de bani au fost investite în România până acum însă profitul se lasă încă aşteptat.
