În urma demersurilor constante ale Agenţiei de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, Asociaţiei Rromilor „Egalitate de Şanse” Tulcea şi Asociaţiei Accept, precum şi a Hotărârii nr. 230/15 iunie 2011 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, în ediţia nouă a DEX, publicată în februarie de către Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan- Al. Rosseti”, au fost revizuite definiţiile a 30 de cuvinte care fac trimitere directă sau indirectă la minoritatea romilor.
„Astfel, Institutul ‘Iorgu Iordan’ a eliminat sau a explicat clar identificările discriminatorii şi tendenţioase care promovau stereotipuri negative în legătură cu minoritatea romă”, se arată în comunicat.
Noua definiţie a substantivului „rom” este: „termen prin care se autoidentifică membrii unui grup etnic originar din India şi răspândit mai ales în Sudul şi Estul Europei, înlocuind denumirea de ţigan, considerată peiorativă”.
De asemenea, în ediţia nouă a DEX au fost modificate cuvintele: balaoacheş, baragladină, bulibaşă, chivuţă, corturar, faraon, gitana, jude, laie, lăieţ, lingurar, puradel, rom, rudar, salas, ţigan, ţigănaş, ţigănatic, ţigăncuşă, ţigăncuţă, ţigăneală, ţigănel, ţigănesc, ţigăneşte, ţigănie, ţigănime, ţigănos, ţigănuş, ursar, astfel încât caracterul deseori peiorativ al acestor cuvinte să fie clar adus la cunoştinţa cititorului. „Aproape orice cuvânt din limba română are un denotat şi un conotat. Rom şi ţigan aveau, în explicaţia oferită de DEX până la această ediţie, acelaşi denotat, deci erau automat ‘cuplaţi’. Problema pe care noi am ridicat-o este a sensurilor (conotaţiilor) care erau atribuite celor două cuvinte (în special a axei rom = ţigan = epitet acordat unei persoane cu apucături rele) sau mai bine spus a nespecificării exprese a caracterului peiorativ al unor conotaţii, atunci când acest lucru se impunea”, a declarat directorul executiv al Agenţiei „Împreună”, Gelu Duminică, în comunicat.
Potrivit acestuia, limba română nu este proprietatea lingviştilor, ei fiind obligaţi, din punct de vedere profesional, să reflecte cu acurateţe sensurile, specificând acolo unde este cazul că o anumită conotaţie este peiorativă, astfel încât cititorului să îi fie adusă la cunoştinţă explicaţia reală a respectivului cuvânt, în funcţie de contextul în care a fost folosit. „Prin această revizuire a DEX-ului s-a făcut un pas către normalitate şi corectitudine”, a spus Gelu Duminică.
În trei ediţii ale Dicţionarului Explicativ al Limbii Române definiţia substantivului „ţigan” conţinea explicaţia – „Epitet dat unei persoane cu apucături rele”. În 2011 Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, Asociaţia Rromilor „Egalitate de Şanse” Tulcea şi Asociaţia Accept au înaintat o plângere către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, îndreptată împotriva Academiei Române şi Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”.
Organizaţiile solicitau sancţionarea instituţiei subordonate Academiei Române, responsabile de elaborarea, în cadrul Sectorului de lexicologie şi lexicografie, a Dicţionarului Explicativ al Limbii Romane, precum şi de revizuirea periodică a acestuia.
Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună” urmăreşte păstrarea şi afirmarea personalităţii romilor, recunoaşterea lor ca minoritate etnică şi naţională, prin activităţi de cercetare, documentare şi difuzare, elaborare şi implementarea politicilor sociale în folosul romilor.
