Conform sursei citate, peste jumătate dintre români nu economisesc, iar cei care reuşesc să pună bani deoparte sunt, în principal, persoane cu venituri de peste 2.500 de lei lunar. Probabilitatea de a economisi este cu 7,3 puncte procentuale mai scăzută pentru gospodăriile conduse de o femeie.
Principalul criteriu în alegerea unei bănci se face, în primul rând, în funcţie de nivelul dobânzilor practicare de aceasta. Alegerea băncii este determinată ulterior de garanţiile oferite de instituţia financiară şi de nivelul comisioanelor. Foarte multe depozite din România au valori de peste 100.000 de euro, în afara plafonului de garantare, arată statisticile BNR.
În rândul companiilor, conturile de economii de peste 100.000 de euro reprezintă 83% din valoarea totală a depozitelor. Specialiştii spun că aceste depozite mari pot reprezenta un risc chiar mai mare decât expunerea externă a băncilor româneşti, deoarece firmele îşi pot retrage imediat banii. Potrivit datelor BNR, valoarea conturilor de economii ale populaţiei, de peste 100.000 de euro, depăşea, la sfârşitul anului trecut, 20% din valoarea totală a depozitelor.
Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, spune că nivelul scăzut al economisirii interne din ultimii trei ani s-a datorat unei combinaţii de trei factori, iar primul dintre aceştia, cel macroeconomic, va lucra pe termen lung contra economisirii. Consilierul de politică monetară al guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, a declarat că “prima constatare este aceea că economisirea e asimetrică”. Acesta a precizat că, pe măsură ce vor creşte veniturile, banca centrală estimează că volumul economisirii va urma aceeaşi tendinţă, în timp ce ritmul va scădea.
