La întâlnirea din 5 şi 6 noiembrie a reprezentanţilor celor 27 de state membre ale UE cu partenerii lor asiatici lista cu probleme de rezolvat va fi una lungă.
Cooperarea economică, lupta împotriva terorismului şi a armelor de distrugere în masă, siguranţa alimentară şi energetică – toate aceste teme se află pe ordinea de zi. Motoul reuniunii este: „Prieteni pentru pace, parteneri pentru bunăstare”. Totuşi, subiectul care va domina dezbaterile îl reprezintă urmările crizei din zona euro, scriu cei de la Deutsche Welle.
Consecinţele euro-crizei
Parteneriatul euro-asiatic este important pentru UE în special din perspectivă economică. În primul semestru din 2012, cele 27 de ţări din UE au exportat 31% din mărfurile vândute afară statelor asiatice. Importurile din Asia au fost chiar mai mari – 43%, potrivit statisticilor comunitare.
Relaţia este însă afectată negativ de criza euro. Shada Islam, expertă în probleme asiatice şi membră a institutului de cercetare „Friends of Europe” ştie că asiaticii sunt foarte îngrijoraţi. Ei s-ar teme de o posibilă extindere a crizei pe continentul asiatic. Acolo creşterea economică este în prezent bună, dar grijile nu lipsesc. Potrivit lui Cameron Fraser, de la Centrul UE-Asia din Bruxelles, liderii asiatici îi vor întreba pe cei europeni când au de gând să-şi rezolve odată problemele.
Împiedicarea distanţării Asiei de Europa
Europa ar trebuie să facă eforturi să rămână un partener important, crede Shada Islam: „Trebuie să fim realişti: Europa nu mai reprezintă pentru Asia prioritatea numărul unu. Asia se orientează acum puternic spre SUA şi spre ea însăşi. Asia a devenit aproape independentă de restul lumii datorită creşterii economice solide. De aceea, Europa trebuie chiar să se străduiască pentru a păstra interesul partenerilor săi.”
Martin Schäfer, purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe, a declarat pentru Deutsche Welle că Europa le va explica partenerilor asiatici ce măsuri au fost luate pentru ieşirea din criză. Principalul obiectiv ar fi recâştigarea încrederii: „Rezultatele din ultimele două luni ne dau nouă şi partenerilor asiatici speranţa că am avansat în lupta cu criza”, spune Schäfer.
Şi David O’Sullivan, care va călători alături de Comisia Europeană la summitul de la Vientiane, militează pentru intensificarea parteneriatului euro-asiatic. Cooperarea cu Asia va viza nu doar aspectul economic, ci şi domenii ca securitatea şi politica externă. „Jucăm un rol central în viitorul Asiei şi în progresele realizate de aceste ţări şi vrem să continuăm să o facem”, susţine şeful de operaţiuni al corpului diplomatic european.
Rolul-cheie al Germaniei
Germaniei îi revine un rol special în relaţia cu Asia, atrage atenţia Shada Islam: „Germania este foarte bine văzută de către partenerii asiatici. Germanii sunt implicaţi în proiecte pe termen lung în Asia şi se bucură de o mare încredere. De aceea, Berlinul deţine o poziţie-cheie în relaţia euro-asiatică.”
Nicio altă ţară europeană nu are atâtea contacte economice în Asia precum Germania. Comerţul germano-asiatic a reprezentat în prima jumătate din 2012 35% din exporturile totale şi 20% din importurile realizate pe axa Europa-Asia. Poziţia Germaniei este aşteptată deci cu interes la acest summit.
Orientare strategică a UE spre Asia
Din 2010, SUA şi-au reorientat strategia externă către spaţiul Asia-Pacific. Angajamentul sporit înseamnă cooperare militară cu Filipine şi Vietnam şi o ofensivă investiţională în Myanmar. Guvernul chinez supraveghează cu mare atenţie aceste evoluţii. Fraser Cameron, de la Centrul UE-Asia, avertizează: „UE şi SUA au multe în comun când vine vorba de politica lor asiatică. Există însă şi deosebiri – Europa trebuie să analizeze cu atenţie unde şi cu cine vrea să se implice mai puternic.”
Un potenţial suplimentar de conflict îl reprezintă şi noile tensiuni sino-japoneze din Marea Chinei de Est: China şi Japonia manifestă amebele pretenţii teritoriale pentru un grup de insule, în jurul căruia ar exista mult peşte şi rezerve de ţiţei şi gaz. Dacă acest conflict va fi abordat la summitul ASEM, Germania va trata tema cu reţinere. „Pentru noi este important ca toate părţile conflictuale să dea dovadă de moderaţie şi să accepte dialogul. Doar o soluţie politică, pe baza dialogului, poate genera om pace durabilă în regiune”, consideră Martin Schäfer, purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Externe.
Perspectivă pe termen lung
La reuniunea din acest an, pe lângă cele 27 de state europene şi cele 21 din regiunea Asia-Pacific, vor participa în premieră reprezentanţi din Norvegia, Elveţia şi Bangladesh. UE va fi reprezentată de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, în timp ce Germania de ministrul de Externe, Guido Westerwelle.
La finalul discuţiilor, nu se aşteaptă decizii politice directe. Obiectivul este perspectiva pe termen lung. David O’Sullivan, şeful operaţiunilor corpului diplomatic european, crede că aceste întâlniri sunt foarte importante: „Aceste reuniuni sunt parte a unui proces de înţelegere reciprocă. Ne intensificăm astfel parteneriatul şi capacitatea de dialog, tocmai pentru a face faţă cu bine unor vremuri grele, precum cele pe care le traversăm în prezent.”
