Dacă parlamentarii au „lăsat-o mai moale” în problema creditelor în franci elveţieni (ieri a fost amânată pentru a doua oară Comisia de buget din Camera Deputaţilor, din lipsă de cvorum), împrumutaţii în această monedă îşi continuă cu înverşunare acţiunile de protest, arătându-se extrem de organizaţi (de pildă, merg la proteste pe rând, ca să nu obosească) şi anunţând că-şi vor diversifica operaţiunile pornite împotriva băncilor.
Membrii unuia din grupurile create pe paginile de socializare puneau, ieri, la cale acţiuni în instanţă pe partea penală, invocând articolul 215 din Codul Penal (Înşelăciunea).
Acesta face referire la „inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel încât, fără această eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate”.
Articolul ar putea fi utilizat în justiţie cu referire la reclamele comerciale făcute, în perioada 2007-2008, de către bănci, la creditele în franci elveţieni, potrivit mai multor voci.
În timp ce analistul economic Florin Cîţu susţine că, în această situaţie, s-ar ajunge la extreme şi că „aşa se întâmplă când nu există o Lege a falimentului personal”, avocaţii spun că orice acţiune în instanţă este posibilă.
Gheorghe Piperea ne-a spus că există chiar un text în noul Cod Penal, care face trimitere la modul în care s-ar putea profita de starea de nevoie a unui împrumutat, în momentul în care acestuia i se pun anumite condiţii într-un contract de credit, dar că această prevedere nu poate fi aplicată retroactiv.
De asemenea, avocatul Nicoleta Grigorescu ne-a precizat că există posibilitatea la care s-au gândit debitorii, de a ataca în instanţă pe partea de penal băncile, dar că această procedură ar presupune mai mult timp pentru judecată, ţinând în loc procesul civil.
Domnia sa ne-a declarat: „Aceste reclame care afirmau că francul este o monedă sigură sunt similare cu cele care odată spuneau «Dormiţi liniştiţi, FNI veghează pentru tine!». Sigur că poţi acţiona în penal pe oricine, însă trebuie să se ştie că penalul ţine civilul în loc. Dacă o persoană acţionează banca în judecată pe partea penală, banca poate merge să ceară oprirea procesului din civil până la finalizarea anchetei, care ar însemna foarte mult timp”.
Judecătorul Horaţius Dumbravă, membru CSM, a tras un semnal de alarmă, zilele trecute, scriind, pe site-ul juridice.ro, că „statul român trebuie să se gândească la alte măsuri pentru a preveni veritabilul jaf la care au fost supuşi cetăţenii români, debitori la bănci”.
Citiți mai multe pe Bursa.ro.
