„Strategia de produs a Dacia a făcut din România o armă letală în ceea ce priveşte creşterea. Pe termen lung trebuie să fim realişti. Acum atenţia cade asupra Ford şi producţiei de la Craiova. La Dacia nu mai avem unde să creştem deoarece suntem la capacitate maximă. La Ford, dacă producţia va urca mai aproape de capacitatea uzinei, mai putem câştiga un loc. Pe de altă parte, nimeni în industria auto nu stă pe loc şi putem vedea noi schimbări în ceea ce priveşte producţia în Italia“, a spus Constantin Stroe, preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România. Potrivit datelor OICA, ultima oară când România a intrat în top trei creşteri a fost în 2005, primul an întreg în care la Mioveni s-a produs modelul Logan. În acel an producţia locală creştea cu 59% comparativ cu anul anterior, a doua cea mai mare creştere după cea de 105% a Finlandei.
„Putem vorbi şi de un efect de bază – o creştere care este mare pentru că porneşte de la o bază mai mică, dar ceea ce este important de reţinut este impactul pozitiv al unor produse într-o piaţă globală foarte competitivă cum este cea auto“, a spus Bogdan Belciu, partener, servicii de consultanţă pentru management al PwC România.
Anul 2013 a fost unul record pentru Dacia, cu peste 342.000 de maşini produse, dar şi primul an de producţie completă la uzina Ford. Cu cele 68.339 de maşini, în creştere cu 123% faţă de anul anterior, uzina de la Craiova a atins un maxim istoric, fiind cel mai ridicat volum atins vreodată. Pe de altă parte, uzina are o capacitate de 300.000 de unităţi anual, exact cât au promis americanii că vor produce după anul 2012, cifră prevăzută în contractul semnat la privatizarea uzinei în 2007. Luând în calcul un preţ mediu de 12.000 de euro / unitate, valoarea de piaţă a maşinilor asamblate se apropie de 5 mld. Euro.
„România are potenţial să crească în continuare în această industrie, pentru că suntem atractivi din punct de vedere geografic şi din punctul de vedere al costurilor. Evident, nu putem compara salariile medii din România cu cele din vestul Europei, dar acesta este şi unul din motivele care au atras investiţii străine în România, în ciuda unor dezavantaje cum ar fi infrastructura mult sub nivelul altor ţări. De aceea, creşterile salariale nu pot urma decât unor creşteri de productivitate şi unor reduceri ale altor costuri, cum ar fi cel de transport, afectat de infrastructura deficitară“, a spus Bogdan Belciu de la PwC România.
