apple

Procesul împotriva Apple referitor la impozitele plătite a făcut parte din represiunea comisarului UE pentru concurenţă, Margrethe Vestager, împotriva acordurilor dintre multinaţionale şi ţări din UE, pe care autorităţile de reglementare le-au considerat ajutor de stat neloial.

Comisia Europeană, în decizia sa din 2016, a declarat că Apple a beneficiat de două decizii fiscale irlandeze de peste două decenii, care i-au redus artificial obligaţiile fiscale la 0,005% în 2014.

În 2020, Tribunalul Uniunii Europene a admis contestaţia Apple, declarând că autorităţile de reglementare nu au îndeplinit standardul legal pentru a demonstra că Apple s-a bucurat de un avantaj nedrept.

Însă avocatul general Giovanni Pitruzzella de la Curtea de Justiţie a UE (CJUE) nu a fost de acord, spunând că judecătorii CJUE ar trebui să anuleze decizia Tribunalului şi să trimită cauza înapoi instanţei inferioare.

”Hotărârea Tribunalului privind ”hotărârile fiscale” adoptată de Irlanda în legătură cu Apple ar trebui anulată”, a spus el într-un aviz fără caracter obligatoriu. El a spus că Tribunalul a săvârşit o serie de erori de drept şi nu a reuşit, de asemenea, ”să evalueze corect substanţa şi consecinţele anumitor erori metodologice care, potrivit deciziei Comisiei, au viciat deciziile fiscale”.

”De aceea, este necesar ca Tribunalul să efectueze o nouă evaluare”, a spus Pitruzzella.

CJUE, care se va pronunţa în lunile următoare, urmează aproximativ patru din cinci astfel de recomandări.

Irlanda a reiterat că nu a oferit niciun ajutor de stat Apple.

”Este important de reţinut că această opinie nu face parte din hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ci este luată în considerare de Curte atunci când ajunge la hotărârea sa finală. Întotdeauna a fost şi rămâne poziţia Irlandei că a fost plătită suma corectă a impozitului irlandez şi că Irlanda nu a oferit niciun ajutor de stat Apple”, a spus Michael McGrath într-un comunicat.

În timp ce Apple şi Dublinul au făcut apel împotriva ordinului fiscal, Apple a trebuit totuşi să predea întreaga sumă, pe care Irlanda o deţine într-un cont escrow.

Guvernul irlandez a spus de multă vreme că, chiar dacă îşi pierde atractivitatea şi reuşeşte să păstreze banii, alte state membre ale UE vor pretinde că li se datorează o parte din taxele retroactive.

”Mulţumim instanţei pentru timpul acordat şi examinarea continuă în acest caz. Hotărârea Tribunalului a fost foarte clară că Apple nu a primit niciun avantaj selectiv şi niciun ajutor de stat şi credem că acest lucru ar trebui menţinut”, a spus un purtător de cuvânt al Apple.

Vestager a avut un bilanţ mixt în apărarea cauzelor sale fiscale în instanţă, judecătorii susţinând contestaţiile din partea producătorului auto Stellantis, Amazon şi Starbucks.

Cea mai mare victorie juridică a ei de până acum a avut loc în septembrie, când Tribunalul şi-a menţinut decizia împotriva unui sistem fiscal belgian de 700 de milioane de euro pentru 55 de multinaţionale.

Reprimarea ei fiscală a forţat ţările UE să renunţe la astfel de oferte.

Vestager investighează în prezent aranjamentul fiscal olandez al proprietarului mărcii IKEA, Inter IKEA, într-un caz care datează din 2017, deciziile fiscale olandeze ale Nike şi deciziile fiscale ale companiei finlandeze de ambalare pentru alimente şi băuturi Huhtamaki, acordate de Luxemburg.

Măsura urmează creşterilor anterioare ale tarifelor, din octombrie 2022.

Apple TV+ va costa acum 9,99 dolari pe lună, în creştere de la 6,99 dolari pe lună.

Creşterea tarifului vine după ce Apple a mărit rarifulîn 2022, de la 4,99 dolari pe lună.

Pachetul anual va costa acum 99 de dolari, în creştere de la 69 de dolari.

Tariful pentru Apple One, pachetul folosit de multe familii pentru a accesa serviciile Apple la un preţ mai mic, va creşte şi el, pachetul de top Premier costând acum 37,95 dolari pe lună.

Tarifele lunare ale Apple Arcade şi News+ cresc, de asemenea, la 6,99 dolari, respectiv 12,99 dolari.

”Tarifele abonamentului pentru Apple TV+, Apple Arcade, Apple News+ şi Apple One vor creşte începând de astăzi în SUA şi în anumite pieţe internaţionale. Abonaţii existenţi vor vedea aceste creşteri de preţuri 30 de zile mai târziu, la următoarea lor dată de reînnoire”, a declarat un purtător de cuvânt al Apple pentru CNBC.

Toate aceste produse fac parte din activitatea de servicii Apple. Segmentul a generat venituri de 21,21 miliarde de dolari în timpul celui de-al treilea trimestru fiscal al companiei, devenind a doua afacere ca mărime a Apple, după iPhone, care a generat 39,67 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă de timp.

Afacerea este extrem de profitabilă şi importantă pentru investitori, deoarece semnalează modul în care Apple îşi monetizează baza activă de 2 miliarde de dispozitive vânzându-le abonamente, streaming TV, garanţii, publicitate, servicii de plată şi alte produse incluse în categorie.

Creşterile de preţ le oglindesc pe cele făcute de alţi jucători media importanţi, inclusiv Disney şi Netflix.

Într-un comunicat, Apple a spus că serviciile sale de abonament au adăugat conţinut în ultimele luni, spunând că numărul de titluri de pe Apple Arcade s-a triplat din 2019 şi că Apple News+ a adăugat 100 de ziare şi reviste suplimentare, de la lansare.

Următoarea versiune de AirPods Pro ar putea include senzorii şi suportul software necesar realizării măsurării temperaturii, susţin surse anonime citate de Bloomberg.

Măsurarea temperaturii există deja pe cele mai recente ceasuri ale companiei americane, însă, măsurarea în ureche este mai precisă, ceea ce face să fie de preferat folosirea căştilor în acest scop.

Alături de măsurarea temperaturii, o nouă facilitate de sănătate va fi realizarea testelor de auz.

Căştile companiei au deja tehnologia necesară pentru audiograme, care pot fi folosite pentru a regla automat sunetul căştilor în funcţie de auzul fiecărei persoane. Mai este necesară doar dezvoltarea unui software dedicat.

Apple mai vrea să-şi poziţioneze viitoarele căşti ca aparat auditiv, care-i ajută pe cei cu probleme de auz.

Nu este clar când vor fi gata facilităţile aflate acum în lucru şi când vor intra pe piaţa primele produse care le vor folosi. Între timp, Apple este ocupată şi cu trecerea la USB-C a căştilor sale şi a altor produse. Compania americană va fi forţată de noua legislaţie să renunţe la propriul standard în favoarea USB-C.

O actualizare a aplicaţiei de email, BlueMail, care foloseşte o versiune personalizată a modelului de limbaj GPT-3 al OpenAI, a fost blocată săptămâna trecută, a declarat Ben Volach, cofondatorul dezvoltatorului BlueMail Blix, pentru WSJ.

Volach a spus într-o postare pe Twitter că Apple vizează în mod nedrept BlueMail şi că aplicaţia are filtrare de conţinut.

Plasarea unei restricţii de vârstă mai mare în aplicaţie ar putea limita distribuţia către potenţialii utilizatori noi.

”Vrem corectitudine. Dacă ni se cere să avem peste 17 ani, atunci ar trebui şi alţii să o facă”, a scris el pe Twitter, adăugând că multe alte aplicaţii care promovează funcţii asemănătoare ChatGPT listate în magazinul de aplicaţii Apple nu au restricţii de vârstă.

Apple, care a spus că analizează plângerea, a spus că dezvoltatorii au opţiunea de a contesta o respingere prin procesul App Review Board.

Blix şi Volach nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii ale Reuters.

ChatGPT a OpenAI, care poate genera conţinut ca răspuns la solicitările utilizatorilor, a captivat industria tehnologiei.

Microsoft şi Google, parte a grupului Alphabet, şi-au anunţat ambele propriile chatbot AI la începutul lunii februarie.

În timp ce chatbot-urile bazate pe inteligenţă artificială sunt un domeniu în curs de dezvoltare, rezultatele şi conversaţiile timpurii ale căutării au făcut titluri din cauza imprevizibilităţii lor.