”În şedinţa de astăzi, 12 mai 2021, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, anunţă BNR.
Tot în şedinţa de miercuri, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2021, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.
”Actualul scenariu evidenţiază o traiectorie relativ mai înaltă a ratei anuale prognozate a inflaţiei pe parcursul următorilor doi ani, în condiţiile în care aceasta este din nou revizuită sensibil în sens ascendent pe termen scurt şi în mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecţiei. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să urce vizibil peste limita de sus a intervalului ţintei în semestrul II 2021, sub impactul tranzitoriu mai puternic al factorilor pe partea ofertei, incluzând creşterea accentuată a cotaţiilor unor mărfuri de natură să accelereze inflaţia pe plan mondial. În debutul anului viitor, rata anuală a inflaţiei este însă anticipată să revină, dar să şi rămână ulterior în jumătatea superioară a intervalului, deasupra valorilor anticipate în martie 2021, pe fondul creşterii probabil mai alerte a deviaţiei pozitive a PIB după redeschiderea ei în trimestrul III 2021, în contextul unei creşteri economice relativ mai dinamice, impulsionată inclusiv de atragerea de fonduri europene aferente programului Next Generation EU”, menţionează BNR.
Conform BNR, incertitudini şi riscuri considerabile la adresa noii perspective continuă să decurgă însă din evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate, dependentă mai ales de aria de cuprindere şi eficacitatea procesului de vaccinare.
”Surse majore de incertitudini şi riscuri în dublu sens rămân, de asemenea, conduita politicii fiscale, în contextul consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu, precum şi absorbţia fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, având în vedere inclusiv procedurile aflate deocamdată în derulare vizând Programul de convergenţă 2021-2024 şi Planul naţional de redresare şi rezilienţă. Incertitudini sunt asociate şi condiţiilor de pe piaţa muncii, date fiind recentele evoluţii pozitive în sfera locurilor noi de muncă şi a intenţiilor de angajare, dar şi perspectiva apropiată a măsurilor de sprijin guvernamental. Relevante continuă să fie şi tendinţele sincronizate de creştere a cotaţiilor multor materii prime”, indică BNR.
Banca Naţională precizează că ceciziile CA vizează ”menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu corespunzător ţintei staţionare de inflaţie de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într o manieră de natură să susţină redresarea activităţii economice în contextul procesului de consolidare fiscală, şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare”.