“Această corecţie mai mult decât necesară în domeniul salariilor şi al cheltuielilor sociale arată un principiu: că pensile vor fi amputate cu 15% şi salariile cu 25%. Aici nu cred că există niciun loc de întoarcere. (…) Cred că aşa cum s-a anunţat astăzi, pachetul pentru care va fi asumată răspunderea, o moţiune de cenzură sau o contestaţie la Curtea Constituţională, aceste discuţii se pot încadra până la 24 – 25 iunie. Dacă aceste măsuri nu vor fi implementate până la data boardului, 28 iunie, va exista o amânare până ele vor deveni efective”, a declarat Tănăsescu.
Parlamentul a decis ca pe 7 iunie, la ora 16.00, Guvernul să îşi asume răspunderea pe legile austerităţii. Executivul va cere vot de încredere. PSD a anunţat că va depune, în aceeaşi zi, moţiunea de cenzură prin care va cere demisia Executivului.
Reprezentantul României la FMI a precizat că, în momentul de faţă, România se află “în grafic” cu angajamentele luate în scrisoarea de intenţie şi şi-a expimat speranţa că boardul FMI va decide, la 28 iunie, eliberarea următoarei tranşe din acordul stand-by cu România. El a adăugat că, dacă nu va fi implementat programul de scădere a pensiilor şi a salariilor bugetarilor, vor fi adoptate măsuri adiţionale, pentru atingerea ţintei de deficit de 6,8% din PIB.
“În momentul de faţă, tot ce se ştie este legat de această variantă pe care o ştiţi şi care, dacă nu va fi adoptată, vor fi implementate probabil un set de măsuri adiţionale, trebuie sa fie adoptate, pentru ca ţinta de deficit bugetar să fie atinsă”, a adăugat Tănăsescu. El a precizat că o eventuală întrerupere a acordului cu FMI ar fi o greşeală din două puncte de vedere: România nu are o disciplină financiară şi, în al doilea rand, FMI reprezintă “o ancoră de stabilitate pe termen mai lung de un ciclu electoral”.
Tănăsescu a adăugat că, deşi scrisoarea de intenţie nu prevede reducerea salariilor din companiile deţinute de stat, acestea ar trebui să fie ajustate în funcţie de eficienţă.
“Scrisoarea de intenţie nu prevede reducerea salariilor celor care lucrează în întreprinderi publice cu 25%, dar, dacă vorbim de o prevedere morală sau legală, este altceva, analiza fiecărei companii de stat trebuie făcută în funcţie de eficienţa acesteia. Trebuie văzut că subvenţiile sunt cheltuite conform bugetului de venituri şi cheltuieli. Astfel, costurile aferente personalului urmează să fie redimensionate în funcţie de fiecare companie în parte”, a mai spus reprezentantul României la FMI.
