„Va avea loc o discuţie privind creşterea deficitului bugetar plecând de la expunerea condiţiilor existente. Probabil că va exista o creştere(a deficitului, n.r.), dar trebuie văzut dacă s-au redus cheltuielile, care sunt paşii următori şi cu ce propuneri vine Guvernul. E clar că vor fi discuţii”, a adăugat el.
Oficialul a subliniat că marţi, 20 aprilie, s-a împlinit un an de când a început acordul FMI cu România şi că „a existat o adaptabilitate puternică a reprezentanţilor FMI la realităţile din economie”.
„La un moment dat s-a discutat despre un anume deficit când s-a luat în calcul o descreştere economică de -1%, ce a evoluat mai apoi, când s-a constatat că economia României se va contracta la -4% şi mai apoi la -7%”, a amintit Tănăsescu.
În schimb, Tănăsescu a ţinut să precizeze că orice discuţie legată de creşterea deficitului bugetar trebuie să aibă loc în contextul în care România continuă reformele structurale.
„O analiză în acest sens trebuie făcută plecând de la întregul tablou. E clar că bugetul va trebui readaptat noilor condiţii, plecând de la o creştere de doar 0,8% a economiei. Lucrurile trebuie bine analizate: care este nivelul datoriei publice, al investiţiilor şi al cheltuielilor curente”, a explicat reprezentantul României la FMI.
Misiunea FMI, ce va fi prezentă în România între 27 aprilie şi 7 mai pentru evaluarea trimestrială a programului de finanţare, ar putea fi îngăduitoare şi cu o posibilă depăşire a ţintei de deficit bugetar în primele trei luni din 2010, în condiţiile în care încasările au fost mai mici decât cele estimate.
„În ceea ce priveşte posibilitatea depăşirii ţintei de deficit bugetar în primul trimestru, cred că atât Comisia Europeană cât şi Fondul au arătat o puternică adaptabilitate şi probabil că acest tip de acţiune va continua şi cu ocazia misiunii care vine în România la sfârşitul lunii aprilie”, a mai spus Tănăsescu.
România s-a angajat prin acordul de finanţare încheiat cu FMI ca, în primul trimestru din 2010, să se încadreze într-o ţintă de deficit bugetar de 8,25 miliarde lei şi să înregistreze cheltuieli primare curente ale bugetului consolidat de cel mult 32,9 miliarde lei, în condiţiile în care veniturile bugetului consolidat estimate pentru primele trei luni se ridică la 37,8 miliarde lei.
Pe de altă parte, reprezentantul României la FMI a afirmat că problema arieratelor poate fi rezolvată doar prin continuarea reformelor structurale şi că din datele prezentate de Ministerul Finanţelor reiese că arieratele se menţin la un nivel ridicat.
„Arieratele nu reprezintă o problemă majoră pentru că ele reprezintă doar 0,3% din produsul intern brut. Datele pe care le avem nu arată o descreştere puternică a lor, ci menţinerea la un trend ridicat. Problema arieratelor este o problemă structurală şi, cu cât reforma structurală este mai avansată, cu atât scad arieratele, deci reforma structurală trebuie continuată”, a mai spus Tănăsescu.
Arieratele bugetului general consolidat au urcat la 1,5 miliarde lei în decembrie 2009, de la 1,08 miliarde lei în 2008 şi trebuie să fie reduse până la finalul acestui an la 480 de milioane lei, potrivit scrisorii suplimentare din februarie la acordul stand-by cu FMI.
