Tănăsescu este de părere că, din trimestrul întâi, economia României va intra pe un palier de creştere. Potrivit reprezentantului FMI, deşi avansul va fi încet, va determina un trend, o îmbunătăţire a percepţiei privind economia românească.
„Cred că trimestrul întâi din 2010 va fi primul trimestru care va pune capăt recesiunii, va arăta un uşor avans faţă de anul trecut şi va pune România pe o altă linie, a creşterii, dar e nevoie de multă muncă, de punere în practică a reformelor structurale. Asistăm la o uşoară creştere a creditării în economie, la o scădere a dobânzilor, aceste semne ne arată ca economia României se va transforma într-o economie în creştere”, a spus Tănăsescu .
El a afirmat că, în ciuda datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), săptămâna trecută, privind contracţia PIB cu 0,5% în trimestrul patru din 2009, ar trebui să privim aspectele pozitive, ca, de exemplu, avansul producţiei industriale.
„Această contracţie arată seriozitatea descreşterii economice de anul trecut. Partea bună a lucrurilor este că producţia industrială a crescut cu 12%, cea manufacturieră a crescut cu 13%, producţia energetică cu peste 18%, faţă de anul trecut”, a adăugat Tănăsescu. Reprezentantul FMI a precizat că bucuria privind ieşirea din recesiune ar trebui să fie redusă, întrucât urmează “un drum lung” în care reformele convenite cu FMI trebuie să fie puse în aplicare, mai ales că tensiunile politice ce au afectat economia, anul trecut, au fost depăşite.
Reprezentantul României la FMI a adăugat că, vineri, boardul Fondului va discuta despre eliberarea tranşelor 3 şi 4 ale împrumutului pentru România cumulativ, pe fondul riscurilor şi al măsurilor pe care le vor lua autorităţile române pentru îndeplinirea programului convenit cu FMI.
“Aceşti bani pe care România îi va lua de la FMI vor fi o importantă sursă de finanţare şi trebuie să ne gândim foarte atent la următoarele tranşe, acordul se va termina în primavara anului viitor. BNR a cumulat rezerve puternice, are bine plasate aceste resurse. Trebuie să vedem dacă viitoarele tranşe vor fi acceptate, în linie cu politica BNR. Aceste discuţii vor avea loc în mai, probabil”, a menţionat Tănăsescu.
Reprezentantul FMI a adăugat că este imposibil ca România să treacă de la un acord de împrumut de tip stand-by la un aranjament de tip precautionary cu FMI, chiar dacă tranşele nu vor fi atrase în totalitate. El a menţionat că, după închieierea actualului program, România poate alege continuarea colaborării cu FMI printr-un altfel de acord.
“Acordul stand-by aşa este, aşa merge mai departe. Acordul rămâne stand-by, cu posibilitatea ca viitoarele tranşe să nu mai fie atrase în totalitate. Dacă în primăvara anului viitor România vrea să continue acordul cu FMI, poate merge mai departe cu un nou tip de colaborare”, a adăugat Tănăsescu.
Conducerea executivă a FMI va discuta vineri raportul privind ultima evaluare a acordului stand-by cu România, în urma căruia ar putea decide eliberarea următoarelor două tranşe de împrumut, de 2,3 miliarde euro, din pachetul de asistenţă pe doi ani.
La finalul misiunii derulate în România în perioada 20-27 ianuarie, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, declara că va propune board-ului executiv al FMI eliberarea următoarelor două tranşe din împrumutul extern al României la mijlocul lui februarie.
