“Cu cât mai repede se face reforma în cazul salariilor din domeniul public, cu atât mai repede se vor duce banii către investiţii si cofinanţări”, a spus Tănăsescu.
El a afirmat că există un program concret de reducere a cheltuielilor cu salariile pe o perioadă determinată de timp, fiind prevăzută o scădere a acestora de la 9,2%, la 8% din PIB, în perioada 2010 – 2015 şi de 0,5% din PIB în acest an. Tănăsescu a precizat că nu este vorba de o scădere a salariilor, ci de o ingheţare şi de reforma sistemului, de reducere de posturi, pe bază de competenţă, pentru eficientizare. El recomandă autorităţilor române să ţină cont de faptul că administraţia publică a crescut enorm, majorările salariale au avut ritmuri total nesutenabile faţă de productivitatea muncii.
„Nu se pune problema de reducerea salariilor ci de o inghetare, suntem norocoşi faţă de Letonia, Lituania, păstrarea acestor salarii în 2010, reprezintă un câştig. Va exista o restructurare a instituţiilor, a unor oameni din sectorul public. Această reducere trebuie să ţină cont de criterii de competenta foarte clare. Dacă se va face pe criterii subiective şi nu de competenţă, serviciul public va avea o calitate mult mai slabă.
Nu mai cresc taxele
Reprezentantul României la FMI a declarat că, în acest an, taxele vor rămîne la acelaşi nivel şi că trebuie îmbunătăţită colectarea lor, prin accelerarea reformei administraţiei fiscale. El a precizat că, în acordul cu FMI este prevăzut că, dacă veniturile vor creşte, ele pot fi direcţionate jumătate către imvestitii, şi jumătate pentru reducerea deficitului bugetar
“Nu vor mai fi majorari de taxe în 2010, nu se pune problema unor astel de măsuri. Există un spaţiu de colectare îmbunătaţit, prin reforma accelerată a administratiei fiscale vom strange bani la buget”, a precizat Tănăsescu.
Maxim două rectificări
Legea resonsabilităţii fiscale care va fi aprobată in lunile următoare va aduce mai multă disciplină şi rigoare în pregătirea şi execuţia bugetului de stat, se va înfiinţa o nouă instituţie, un consiliu fiscal format din specialişti în domeniu, care va propune Guvernului politici fiscale, potrivit reprezentantul României la FMI. Astfel, nu se vor mai face rectificări bugetare.
“Rectificări pe baza execuţiei nu se vor mai face, pentru un ciclu normal de activitate, cel mult în numar de două, în a doua jumătate a anului”, a adăugat Tănăsescu.
Unu-doi ani până la însănătoşirea sistemului bancar
Potrivit reprezentantul României la FMI, împrumutul de la organizaţiile internaţionale vor asigura lichiditatea din piaţă, ceea ce va crea o stabilitate, o recâştigare a încrederii în sistemul bancar, pentru o relansare a creditării, care se va produce treptat, în următorii doi ani.
„Să nu credem că totul va merge cum trebuie de mâine încolo, sistemul bancar trebuie să fie refăcut, va mai dura unu – doi ani până sistemul bancar se va însănătoşi, va exista un ritm de creştere a creditării”, a spus Tănăsescu.
Banii vin în ultima săptămână dn februarie
Tranşele 3 şi 4 de la FMI vor fi eliberate în ultima săptămână din februarie, deci, a spus reprezentantul Fondului, până la 28 februarie, banii vor ajunge în România, „jumătate la BNR, jumătate la acoperirea deficitului bugetar”. El a mai spus că banii de la Comisia Europeană vor veni la mijlocul lunii martie. Tănăsescu a adăugat că, din aprilie, când va avea loc o nouă revizuire a acordului României cu FMI, nu va mai exista obligativitatea de a orienta banii către acoperirea deficitului, “România va fi capabilă să poată să-şi atragă singură sumele necesare pentru acoperirea deficitului bugetar, care este în trend descrescător”.
Tănăsescu a precizat că un moment foarte bun pentru o emisiune de eurobonduri, în euro ar trebui făcută în primăvară, când va fi creată o percepţie mai bună asupra României.
„Cred că un ‘timing’ pentru o nouă emisiune de eurobonduri, probabil în euro, trebuie să ţină cont de nişte condiţii ale pieţei şi trebuie să aşteptăm cel mai potrivit moment. Eliberarea sumei de la FMI va crea o percepţie mult mai bună, lansarea unei emisuni va fi oportună în primăvară”, a afirmat Tănăsescu.
Reprezentantul României la FMI a adăugat că din discuţiile României cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială reiese că va urma o perioadă de implementare a unor legi importante din punct de vedere structural pentru o dezvoltare economică durabilă pe termen mediu şi lung, pe baza reformelor, se va continua cosolidarea reformei fiscale, se va crea un spaţiu fiscal mai mare, pentru alocarea de investiţii. El a adăugat că instituţiile internaţionale au ţinut cont de realitatea din România în adoptarea principiilor acordului.
„Degeaba impui nişte cifre, principiul de bază reprezintă adaptabilitatea unor politici structurale, pornind de la realitatea din România”, a afirmat Tănăsescu.
