„Părerea mea este că încă un acord de 24 de luni este suficient pentru a consolida un anumit tip de poziţie pentru România, iar statul să fie capabil să exercite această capacitate proprie de implementare în anii care urmează”, a spus Tănăsescu, întrebat dacă următorul acord cu FMI va fi ultimul pentru România.
El a precizat că afirmaţia reprezintă o părere personală, nefiind discutată cu autorităţile de la Bucureşti.
Vorbind despre noul program, Tănăsescu a arătat că, în prezent, administraţia românească nu este suficient de pregătită pentru a funcţiona fără sprijin extern.
„Întotdeauna am crezut, şi cred în continuare, că administraţia publică românească este bine pregătită, mult mai bine pregătită decât în 1990, dar nu atât de pregătită încât să poată să funcţioneze cap-coadă fără un suport, fără sfaturi şi fără o conclucrare cu alţii”, a afirmat Tănăsescu.
Referitor la noile condiţii care vor fi incluse într-un nou program, Tănăsescu este de părere că nu vor mai exista noi măsuri de austeritate pentru atingerea ţintelor, fiind suficientă implementarea celor puse în practică în acest an.
El a menţionat că marile linii de discuţie din viitorul program se vor axa în primul rând pe creşterea eficienţei administraţiei publice pentru derularea proiectelor cu fonduri europene, dar şi pe reforma în domeniul întreprinderilor de stat, unde există un sistem de monitorizare.
„Cele mai importante zece companii sunt sub un anumit monitor, dar din păcate progresul făcut până în prezent pentru eficientizarea lor este foarte mic”, a arătat Tănăsescu.
Un alt domeniu va fi reforma structurală în domenii prioritare precum sănătatea sau educaţia.
Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat miercuri agenţiei MEDIAFAX că noul aranjament pe care autorităţile îl vor încheia cu instituţia internţională va avea „cu siguranţă” o valoare mai mică decât împrumutul actual de 13 miliarde euro, iar banii vor putea fi atraşi de autorităţi doar dacă vor apărea probleme neprevăzute.
Potrivit lui Franks, continuarea acordului stand-by semnat în 2009 va fi, cel mai probabil, de forma „precautionary” (preventiv), ceea ce înseamnă că FMI va elibera la fiecare evaluare o anumită sumă de bani, care nu va mai intra în contul BNR sau la bugetul de stat ca şi până acum, ci va fi făcută disponibilă pentru situaţii neprevăzute, cum ar fi cazul apariţiei unei crize regionale, care ar pune presiune pe curs.
Şeful misiunii FMI a menţionat că un nou program va include măsuri de reformă care să asigure că economia va reveni la potenţialul său, iar printre cele mai importante măsuri este ajustarea deficitului bugetar, astfel încât decalajul să se reducă la sub 3% din PIB.
Asigurarea stabilităţii sistemului financiar va fi o altă componentă prioritară în cadrul programului. Pe partea structurală, reformele vor viza domenii cheie unde reforma încă nu a fost încheiată, respectiv companiile de stat şi eficienţa cheltuielilor publice.
Nu în ultimul rând, într-un nou program, FMI va dori să se asigure că toate obstacolele birocratice împotriva atragerii fondurilor europene vor fi depăşite, iar statul va avea suficienţi bani pentru a asigura partea de finanţare necesară pentru atragerea fondurilor europene, a mai spus Franks.
Premierul Emil Boc a declarat, în septembrie, la New York, că discuţiile dintre autorităţile române şi oficialii FMI privind încheierea unui nou acord vor începe în luna octombrie, când o delegaţie a Fondului se va afla la Bucureşti, urmând să fie stabilită şi forma acestui acord.
Anterior, preşedintele Traian Băsescu a declarat că România va semna în 2011 un nou acord cu FMI, precizând că, deşi statul român vrea, nimeni nu îl împrumută acum pe termen lung, din cauza deficitelor structurale.
