„(Încheierea unui nou acord cu FMI, n.r. ) este un lucru bun. Şi nu neapărat un nou acord de tip preventiv. Eu cred că România deja după atâţia ani de colaborare foarte bună cu Fondul, cu CE, poate să upgradeze, poate să meargă într-o etapă superioară. Să nu uităm că sunt foarte multe ţări din Europa, ţări campioane, ca să zic aşa, cu o economie foarte bună, care au o relaţie de parteneriat cu Fondul Monetar Internaţional şi aici mă refer la Polonia. Cred că foarte puţină lume ştie că Polonia este într-un acord cu FMI de tipul unei linii de credit permanente la dispoziţia acestei ţări. Poate şi România în momentul de faţă, după implementarea actualului acord, să treacă într-o etapă superioară şi să aibă acest tip de colaborare cu FMI, pe baza unei linii de creditare”, a spus Tănăsescu la RFI.
Înţelegerea ar presupune punerea la dispoziţia României a unei sume de bani, în baza unui program şi implementării unor ţinte bine definite, privind printre altele problemele structurale sau fiscale.
„Ar fi bani care ar sta la dispoziţia României, în cazul în care s-ar întâmpla un şoc extern puternic şi România ar fi afectată. România ca şi în prezent nu va trage aceşti bani, nu va folosi aceşti bani. România are capacitatea să se împrumute şi să se finanţeze singură de pe pieţele interne şi externe, nu are nevoie de banii Fondului sau ai Comisiei, dar a avea o ancoră, o bretea de siguranţă în eventualitatea unor riscuri externe, este un lucru important şi deştept pentru o ţară ca România, în momentul de faţă”, a spus Tănăsescu.
Întrebat care este diferenţa între acest tip de acord şi cel din prezent, Tănăsescu a afirmat că diferenţa majoră este că vizitele FMI vor fi realizate la şase luni, nu la trei luni, iar ţintele vor fi altfel definite, „mult mai larg”, fiind vorba despre o „creştere în calitate a modului de colaborare între România şi FMI”.
Tănăsescu va prelua miercuri funcţia de vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii.
