Acest lucru i s-a întâmplat de curând unui mic întreprinzător din Statele Unite ale Americii. Îl cheamă Lyndon McLellan și are, de peste zece ani, magazinul L&M Convenience Mart în zona rurală din Fairmont. Într-o bună zi din luna iulie 2014, un grup format din funcționari de stat și federali s-au prezentat în magazinul său și l-au informat că i-au golit conturile bancare de întreaga sumă de 107.702,66 dolari, scrie publicația Washington Post.
Ca în cazul majorității retailerilor, o mare parte a afacerii lui McLellan se desfășoară cu numerar. Dar funcționarilor de la Internal Revenue Service (IRS) nu le-a plăcut modul în care omul își ținea banii la bancă. La sugestia unui angajat al băncii, McLellan a constituit mai multe depozite de câte cel mult 10.000 de dolari. Sunt necesare mai puține acte pentru înființarea unui depozit de sub 10.000 de dolari, iar unele companii au polițe de asigurare care acoperă pierderile doar până la valoarea de 10.000 dolari.
În mod evident, este pe deplin legal să deții depozite de mai puțin de 10.000 de dolari fiecare. Dar este considerat ilegal să faci acest lucru cu scopul clar de a evita controlul Fiscului care are loc în cazul depozitelor mai mari. Această practică este cunoscută sub termenul de „structurare”. Totuși, McLellan susține că nu a avut nici un motiv să vrea să-și ascundă banii sau să evite controlul. Afacerea sa este complet legală și mereu și-a plătit toate taxele și impozitele datorate. Ceea ce a făcut a fost doar să încerce să evite hârtiile de la casieriile băncii.
Dacă oficialii IRS ar fi discutat cu McLellan înainte de a-i trage banii din conturi, probabil că și-ar fi dat seama imediat că omul nu are nimic de ascuns. Însă IRS nu a vorbit cu el, în schimb s-a dus direct la un judecător federal pentru a obține un mandat sechestru.
„Mi-a luat 13 ani să economisesc atât de mulți bani, și guvernului i-a luat 13 secunde ca să mi-i ia”, a spus omul de afaceri.
Acest caz are un final fericit. După un proces în justiție, guvernul federal a fost de acord să-i returneze contribuabilului întreaga sumă confiscată.
Însă doar 41% dintre victimele care contestă acțiunile guvernului reușesc să-și primească integral sau parțial banii înapoi, mai precizează publicația citată.
