Ţările cu cea mai rapidă scădere a populaţiei

Primele 10 țări cu cea mai rapidă reducere a populaţiei sunt toate în Europa de Est (cu câteva din Europa Centrală și de Nord), conform previziunilor ONU. În Bulgaria, Letonia, Moldova, Ucraina, Croația, Lituania, România, Serbia, Polonia, Ungaria, se estimează că populația va scădea cu 15% sau mai mult până în 2050.

În Bulgaria, cea mai rapidă țară cu populaţia în declin din lume, se așteaptă ca populația să scadă de la 7 milioane în 2017 la 5,4 milioane în 2050. În Letonia, populația se estimează că va scădea de la 1,9 milioane în 2017 la 1,5 milioane, în timp ce în Republica Moldova populația se estimează că va scădea de la 4 milioane la 3,2 milioane.

„Multe țări post-comuniste din Europa Centrală și de Est se îndreaptă spre un declin demografic major”, spune Tomas Sobotka, cercetător principal la Centrul Wittgenstein, care analizează dinamica populației. „Și, mai mult, mulți au înregistrat deja scăderi masive ale populației în ultimii 25 de ani”, adaugă el.

Cel puțin 11 țări s-au micşorat cu mai mult de 10% în ceea ce privește dimensiunea populației din 1989, susține Sobotka, inclusiv Bulgaria, România, Ucraina. Letonia a pierdut peste un sfert din populație (27%), Lituania 23%, Bulgaria și Bosnia-Herțegovina 21%. De exemplu, populația Bulgariei s-a micşorat de la 9 milioane în 1989 la 7,1 milioane în 2017. „Aceasta este o pierdere masivă a populației, fără precedent în timp de pace”, explică el.

Sobotka pune această pierdere a populației pe seama a trei factori – scăderea ratei fertilității, migrația masivă și mortalitatea relativ ridicată. „Deci, în timp ce țările occidentale și sud-europene au atras o mulțime de imigrați, care au compensat în mare măsură efectele fertilității scăzute, estul se află într-o legătură dublă, confruntându-se atât cu migrația exterioară, cât și cu rata scăzută a natalității”, spune el.

În 2016, creșterea populației Europei a fost în mare măsură rezultatul migrației . În timp ce numărul nașterilor și deceselor a fost egal cu 5,1 milioane fiecare, migrația netă a sporit populația cu 1,5 milioane până la 511,8 milioane. Luarea de mai mulți migranți ar putea părea o soluție evidentă pentru bomba temporală demografică din Europa de Est, dar problema rămâne toxică din punct de vedere politic.

De fapt, cea mai înverşunată rezistență față de luarea de migranți a venit din țări cu populații care se epuizează rapid. În 2015, Uniunea Europeană (UE) a fost zguduită de o criză a refugiaților care a adus peste un milion de migranți în bloc. Țările care sunt principalele porti de acces către Europa – Grecia și Italia – au suportat greutatea crizei.

Încercarea UE de a reinstala în mod corect migranții din întreaga Uniune a eșuat; în 2015, UE a promis să reinstaleze 160 000 de migranți, dar începând din august 2017, doar 25 000 au fost mutaţi. Slovacia a luat doar 16 migranți, Republica Cehă 12, în timp ce Ungaria și Polonia au refuzat să ia. Slovacia și Republica Cehă au fost, de asemenea, reticente în acceptarea migranților din schema de relocare. La începutul acestei luni (3 ianuarie), liderii politici din Ungaria și Polonia au declarat că politica UE privind migrația a eșuat.

În timp ce migrația va contribui la atenuarea declinului demografic, este puțin probabil să inversăm tendința. În timp ce criza refugiaților a arătat că populația Germaniei crește, cercetătorii observă că nici măcar un milion de migranți nu vor inversa declinul demografic al Germaniei, scrie qz.com.