Telecom: Cum am evoluat de la trei secunde gratis la apeluri nelimitate

apel, apeluri, reţea mobilă, Telecom, utilizatori

În aprilie 1997, Connex, primul operator de profil care îşi lansa operaţiunile pe piaţa locală, tarifa apelurile abonaţilor cu până la 0,45 dolari pe minut, atât pentru convorbirile în reţea, cât şi pentru cele în afara reţelei, deşi, iniţial, un apel în altă reţea însemna doar sunatul pe un fix Romtelecom.

Salariul mediu net nominal aferent anului 1997 era de 632.086 de lei vechi, echivalentul a 88,2 dolari. Practic, la tarifele maximale, un utilizator mediu îşi permitea să vorbească la telefonul mobil, de toţi banii, 196 de minute pe lună, telefonia mobilă fiind astfel un serviciu cu o accesibilitate limitată pentru majoritatea populaţiei.

Apelurile se taxau, acum 12 ani, prin rotunjire la minut, indiferent de durata convorbirii, iar primele trei secunde erau gratuite. Ulterior, intervalul de timp până la taxarea unei convorbiri a devenit, odată cu avansul tehnologic, o secundă de la iniţierea apelului. Abonamentele Connex mai scumpe coborau preţurile la patru cenţi pe minut în reţea, respectiv zece în afara reţelei. Operatorul introducea, în acelaşi an, şi prima cartelă prepaid, Connex Go!, cu tarife de 0,4 dolari pentru apelurile în reţea şi 0,6 dolari pentru apelurile în afara reţelei.

După 12 ani, Vodafone oferă, spre comparaţie, 2.000 de minute lunar, care pot fi utilizate în familie, la care se adaugă câte 25 de minute naţionale şi 150 de minute în reţea pentru fiecare membru al familiei, la 12,99 euro pe lună.

La scurt timp după lansarea operaţiunilor Connex, în data de 6 iunie 1997, apare primul rival major, Dialog, care introduce în lupta pentru primii adepţi ai telefoniei mobile conceptul de minute incluse. Astfel, la momentul lansării comerciale, operatorul oferea trei tipuri de contracte – cu 50 de minute naţionale incluse, la un tarif lunar de 20 de dolari, 150 de minute pentru 40 de dolari, şi 300 de minute la 60 de dolari.

Tarifele pentru convorbirile mobile erau diferite în funcţie de pachet, însă costul mediu în reţea era de aproximativ 15 cenţi pe minut. La început, convorbirile erau tarifate la minut, însă, începând cu data de 1 februarie 2001, Dialog introducea sistemul de taxare la secundă după primul minut indivizibil. Ce au adus 12 ani de “evoluţie” pentru operator? Un abonament Orange de 80 de euro pe lună, care include convorbiri nelimitate în reţea. Anul 1998 aduce, pentru ambii operatori, introducerea mesajelor text, taxarea fiind uniformă în cele două tabere, de şapte cenţi pe SMS. Utilizatorii de telefonie mobilă ai momentului erau, în mare parte, împărţiţi între terminalele Ericsson 1018 şi Nokia 5110, majoritatea puse în vânzare prin “magazine GSM de bloc”, aduse din străinătate de antreprenorii momentului.

Primii trei ani de telefonie mobilă din România au însemnat dominaţia Connex în faţa rivalilor de la Dialog. La sfârşitul anului 1997, Connex avea 112.000 de clienţi, evoluând la 325.000 de clienţi în 1998, respectiv 702.000 de clienţi în 1999. Dialog a încheiat anul de debut cu 83.000 de clienţi, următorii doi ani aducând creşteri la 308.000, respectiv 622.000 de utilizatori.

Connex “sparge piaţa” cu oferta ce a schimbat definitiv regula jocului: 500 de minute lunare tarifate cu un cent, în weekend, pentru un abonament de 7,5 dolari pe lună.

Data de 5 aprilie 2002 aduce primul nume greu în piaţa locală, Orange, parte a grupului France Telecom, preluând MobilRom, companie ce opera brandul Dialog. Şi Connex urma să aibă, trei ani mai târziu, aceeaşi soartă, luna noiembrie 2005 aducând grupul Vodafone atât ca deţinător al MobiFon, cât şi ca nume de scenă pentru operator.

Tot sfârşitul anului 2005 aduce revitalizarea Cosmorom, operator cvasianonim de telefonie mobilă, divizie cu câteva zeci de mii de utilizatori a Romtelecom, prin rebrandingul din luna decembrie în Cosmote. Singurul mod prin care se diferenţiase până atunci Cosmorom era taxarea la secundă după primele 20 secunde, aplicabilă doar la serviciul cu abonament. Cosmote începea o strategie agresivă de atragere a noilor utilizatori, prin preţuri mici şi focus pe segmentul prepaid, al utilizatorilor cel mai uşor de “cumpărat” cu o ofertă mai bună decât cele ale concurenţei. În iulie 2006, Cosmote introduce astfel cartela de reîncărcare cu cel mai mic credit de comunicare de la momentul respectiv, de numai trei euro. Luna octombrie a aceluiaşi an aduce un nou record de tarifare pe minut, de 0,6 eurocenţi pe minut în reţea, printr-o extraopţiune care se adaugă abonamentelor, după ce operatorul introdusese tarifele ce coborau la un eurocent pe minut în luna iulie. În prezent, Cosmote schimbă focusul, trecând de la segmentul utilizatorilor “ieftini”, ai serviciilor prepaid, la focus pe clienţii de business, printr-un serviciu integrat de telefonie fixă şi mobilă.