Astfel, în Spania, Guvernul conservator, angajat într-un efort fără precedent, a prevăzut, anul trecut, o reducere de 204 milioane de euro a fondului alocat radiourilor şi televiziunilor publice (RTVE).
Reducerea se aplică la suma alocată direct de stat către RTVE, care a scăzut de la 535 de milioane de euro în 2011 la 331 de milioane de euro în 2012. După acest anunţ, audiovizualul public spaniol a fost marcat, în vara lui 2012, de concedierea unora dintre cele mai cunoscute figuri ale sale, creând o stare de incertitudine în rândul jurnaliştilor.
În Portugalia, confruntată cu grave dificultăţi bugetare, guvernul de centru-dreapta a anunţat că doreşte să privatizeze parţial audiovizualul public. Proiectul, niciodată prezentat în mod clar, ar trebui să includă vânzarea unuia dintre cele două posturi publice, dar a fost foarte contestat. În august 2012, administraţia Radio-televiziunii publice portugheze (RTP) a demisionat în bloc, în semn de protest faţă de modelul de privatizare propus. Polemica a reizbucnit când un grup de media cu capital angolez s-a arătat interesat. Apoi, în ianuarie, guvernul a anunţat amânarea pe termen nedeterminat a privatizării şi punerea la punct a unui plan de restructurare pentru reducerea costurilor audiovizualului public. Guvernul nu a confirmat informaţiile apărute în presă potrivit cărora acest plan ar presupune concedierea a circa 620 de persoane în 2013 şi 2014, adică un sfert dintre salariaţi.
În Italia, televiziunea publică RAI a adoptat încă de anul trecut un program de „asanare” a conturilor, având în vedere criza generală, care afectează şi încasările din publicitate. RAI este în prezent în discuţii cu sindicatele pentru a pune la punct un plan de „pensionare anticipată”, care vizează 600 de angajaţi din toate domeniile de activitate. RAI prevede eliminarea, din varii motive, dar mai ales din cauza costurilor, a unei emisiuni simbol pe care o difuza de 25 de ani, concursul de frumuseţe „Miss Italia”.
În Franţa, grupul France Télévisions se confruntă cu o scădere a subvenţiei de 85 de milioane de euro în 2013 (la 2,45 miliarde de euro), în paralel cu o scădere a încasărilor din publicitate. Statul a anunţat, de altfel, alte reduceri bugetare, de 2%, în următorii trei ani. Confruntată cu această situaţie, France Télévisions, angajată într-o „cură de austeritate”, a anunţat modificări ale programelor şi, recent, eliminarea unei celebre emisiuni muzicale. Grupul trebuie să îşi diminueze investiţiile în producţia audiovizuală (programe de ficţiune, documentare etc.), o pierdere pentru acest sector.
În Marea Britanie, BBC, cel mai mare grup audiovizual public din lume – care are circa 22.000 de angajaţi, opt televiziuni naţionale şi 54 de radiouri -, vrea să concedieze 2.000 de angajaţi pentru a aplica o reducere de 20% a bugetului său, până în 2017, adică o diminuare anuală a cheltuielilor de circa 670 de milioane de lire sterline (786 de milioane de euro). Reducerile sunt consecinţa directă a îngheţării pentru şase ani a redevenţelor, decretată de Guvernul britanic în 2010. Planul de economisire, anunţat în 2011, preconizează „îmbunătăţiri ale productivităţii”, folosirea în comun a mijloacelor de producţie, reducerea numărului de emisiuni de divertisment şi a achiziţiilor de programe. BBC s-a confruntat cu mai multe greve în ultimele luni.
Germania, unde finanţarea sectorului audiovizual public se bazează pe bugetul alocat de la stat şi foarte puţin pe încasările din publicitate, reţeaua ARD şi postul public ZDF au fost rugate să facă reduceri ale costurilor pentru a evita o creştere a subvenţiilor. ZDF trebuie, de exemplu, să facă economii de 75 de milioane de euro până în 2016 (dintr-un buget total de peste 2 miliarde de euro pe an). Reţeaua internaţională Deutsche Welle (radio şi televiziune), finanţată direct de la stat, trebuie să facă reduceri bugetare şi, mai ales, să reunească mai multe redacţii într-una singură. Reducerile au început în 2011.
Guvernul grec a anunţat, miercuri, că a fost elaborat un proiect de lege pentru reorganizarea audiovizualului public din Grecia, care va viza „radioul, internetul şi televiziunea”, planurile în acest sens fiind prezentate după închiderea intempestivă a posturilor publice ERT. Guvernul grec a anunţat şi a pus imediat în aplicare măsura de închidere a canalelor publice de televiziune şi radio ERT, într-o demonstraţie de forţă inedită împotriva sindicatelor, la presiunea creditorilor săi internaţionali. Această măsură a generat o ruptură în cadrul coaliţiei guvernamentale conduse de premierul conservator Antonis Samaras: două dintre partidele de coaliţie au dezaprobat închiderea şi au anunţat că nu vor vota această măsură când decretul va fi prezentat Parlamentului pentru validare.
