Raportul UE, al Băncii Centrale Europene şi al FMI (Troika) este gata, iar între timp au fost trimise capitalelor şi partea tehnică şi cea politică, dar miniştrii ar putea să-şi ia un răstimp suplimentar de reflecţie.
În 13 noiembrie, Parlamentul grec a adoptat noi reforme de austeritate extrem de nepopulare, dar decizia se lasă aşteptată, scriu cei de la RFI.ro
Şeful eurogrupului (miniştrii de Finanţe ai zonei euro), Jean-Claude Juncker, doreşte să i se acorde Greciei doi ani suplimentari (adică până în 2022), pentru ca aceasta să-şi reducă datoria la 120% din PIB. FMI refuză compromisul.
Problemele Greciei se acumulează ca un bulgăre de zăpadă ce se rostogoleşte. Un deficit în buget de 32 de miliarde de euro trebuie rezolvat, el explicându-se prin derapajele primelor planuri de ajutor destinate Greciei în 2010.
Creditorii privaţi ai Greciei au acceptat deja o reducere a datoriei cu 107 miliarde de euro, rămâne acum ca şi sectorul public să facă la fel. Este vorba despre UE, FMI şi Banca Centrală Europeană, care acum se ceartă, întrucât nici unul nu vrea să cedeze.
Discuţia privind Grecia pică aşadar cum nu se poate mai prost, cu două zile înainte ca liderii UE să înceapă cea mai dură negociere din istoria comunitară, care dacă se termină cu un eşec, poate duce la destrămarea construcţiei europene. Este vorba despre bugetul UE pentru perioada 2014-2020.
