După ce ani la rând au lăsat de izbelişte una dintre cele mai mari terme romane din Dacia, propusă UNESCO, autorităţile din Vâlcea dau acum vina pe localnici. Specialişti la nivel naţional îi contrazic pe responsabili. O veche şi extrem de impotantă aşezare romană, pomenită în Tabula Peutingeriană – Harta lui Peutinger – manuscris unicat ce prezintă un itinerariu ilustrat al reţelei de drumuri din Imperiul Roman, a devenit subiectul unui scandal fără precedent.
Tabula, potrivit specialiştilor din cadrul Asociaţiei Monumente Oltenia, este cea mai veche menţionare documentară a nu mai puţin de 12 aşezări pe care se află în prezent localităţi olteneşti – copia unică a unei hărţi despre care se crede că a fost realizată între secolele III şi V, cu rute şi aşezări din Europa, Africa de Nord şi părţi din Asia (Orientul Mijlociu, Persia, India). Buridava Romană, căci despre ea este vorba, e astăzi sit arheologic în Râmnicu Vâlcea. Scandalul a pornit în urmă cu mai bine de un an când un cercetător ştiinţific din cadrul Institutului de Arheologie din Bucureşti, doctor în arheologie şi istorie veche la Universitatea din Bucureşti, arheolog expert şi membru al Comisiei Naţionale Limes de pe lângă Ministerul Culturii, doctor Florian Matei – Popescu demonstra cu ajutorul unor fotografii starea deplorabilă în care se afla situl arheologic.
În locul unora dintre cele mai mari terme (băi) romane, de acum 2000 de ani, se vedea „o junglă”. Specialiştii la nivel naţional au concluzionat că atât proprietarul (Consiliul Judeţean), cât şi administratorul sitului arheologic (Muzeul Judeţean) şi-au bătut joc de una dintre fortificaţiile romane emblematice de pe Limesul Alutanus – cea mai lungă linie de fortificaţii romane din Dacia, de pe Olt. Prin urmare, o serie de sesizări au fost trimise la vremea respectivă către instituţiile statului, solicitându-se să se ia măsurile care se impun. Abia în această vară, responsabilii au igienizat zona şi s-au apucat de împrejmuirea ei, iar acum se laudă că situl este supravegheat video. Doar că pretind că ar fi lăsat în mod voit vegetaţia să pună stăpânire pe situl cuprins în Lista Monumentelor Istorice de categoria A: VL-I-s-A-09580, precum şi în Repertoriul Arheologic Naţional: cod RAN 167561.01 (http://ran.cimec.ro/sel.asp…), pe motiv că astfel l-ar fi protejat de fapt de hoţi.
Jungla din locul termelor romane
Mulţi confundă Buridava Dacică şi Buridava Romană. Au fost două aşezări, ambele pe teritoriul judeţului Vâlcea, foarte aproape una de cealaltă şi între care, în urmă cu două milenii, a existat o strânsă legătură. Siturile arheologice ale acestora sunt situate pe dealurile din Ocnele Mari şi pe malul Oltului, într-o zonă mărginaşă a municipiului Râmnicu Vâlcea, la Stolniceni. Deşi primele descoperiri legate de Buridava Romană au avut loc în urmă cu aproximativ şapte decenii, doar o mică parte din comoara de acum 2000 de ani a fost scoasă la iveală. Arheologii au realizat că în zonă a existat una dintre cele mai importante fortificaţii romane cu terme care erau alimentate cu apă sărată de la Ocnele Mari încălzită cu ajutorul unor cuptoare. Chiar dacă cea mai mare parte din vechea aşezare se află încă sub pământ, se crede că este vorba despre una dintre cele mai mari terme (băi) romane din Dacia / Moesia Inferior. Doar că situl a fost lăsat de izbelişte, iar locul a fost acaparat de bălării. Aşa a rămas până în vara acestui an, după ce în 2020, arheologul expert – membru al Comisiei Naţionale Limes de pe lângă Ministerul Culturii – a început să tragă nenumărate semnale de alarmă asupra stării în care se aflau termele romane şi un amfiteatru identificat prin fotografii aeriene, care şi astăzi se află în ograda unui localnic.
„Vegetaţia a distrus, fără umbră de îndoială, structurile in situ”
„Diferenţa dintre discursurile sforăitoare şi realitatea din teren. Aşa arată unul dintre cele mai importante situri din provincia Dacia Inferior, după unii poate chiar capitala provinciei. Un sit unde au fost identificate nişte instalaţii termale de mari dimensiuni, poate parte a reşedinţei procuratorului presidial al Daciei Inferior sau locul de unde guvernatorul Moesiei Inferior a coordonat acţiunile militare din cele două expediţii dacice. Prin fotografii aeriene a fost identificat şi un amfiteatru, ceea ce vorbeşte de la sine despre importanţa aşezării de la Buridava (Stolniceni, azi parte a municipiului Râmnicu Vâlcea)”, menţiona în urmă cu un an cercetătorul ştiinţific al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, dr. Florian Matei – Popescu. „Monumentul ar fi trebuit să ocupe un loc de cinste pe lista tentativă (indicativă – n.r.) UNESCO, Frontierele Romane în România, ca una dintre fortificaţiile romane emblematice de pe limesul alutan. În aceste condiţii, nu se încadrează nici măcar la păstrarea lui în lista monumentelor din România. Aceasta stare de fapt ne arată falimentul politicilor publice de îngrijire şi punere în valoare a siturilor arheologice reprezentative. Consiliile judeţene au dorit să acapareze tot, nefiind în stare nici măcar să taie buruienile (…). Este o pată care cu greu se va şterge de pe obrazul Consiliului Judeţean Vâlcea. Sper să intervină imediat, să cureţe situl să schimbe împrejmuirea plină de rugină şi să nu îşi mai bată joc de un astfel de monument”, mai menţiona specialistul prezentând o serie de imagini cu starea deplorabilă în care se afla sit-ul arheologic al uneia dintre principalele baze militare romane.
O serie de sesizări au fost depuse la mai multe instituţii ale statului, printre care Direcţia de Cultură şi Prefectura Vâlcea. În acestea, mai explica acelaşi specialist: „Înţeleg că situaţia persistă de multă vreme. În aceste condiţii, vă reamintesc că este de datoria instituţiei dumneavoastră să constataţi şi să sancţionaţi proprietarul şi administratorul sitului, dacă veţi fi întâlnit nereguli grave. Vă ataşez câteva fotografii, care demonstrează fără dubiu că situl este acoperit total de vegetaţie care a distrus, fără umbră de îndoială, structurile construite şi conservate in situ, ca urmare a cercetărilor arheologice din anii ’80 ai secolului trecut” În sesizarea către Prefectura Vâlcea, cercetătorul ştiinţific menţiona şi faptul că situl se află la aproximativ 7 km sud de centrul municipiului, vis-a-vis de Combinatul Chimic Govora şi că fiind acoperit de vegetaţie, nu poate fi vizitat, dar şi că nu este păzit, după cum prevăd legile privind protecţia monumentelor şi a patrimoniului arheologic.
„Se ajunsese într-o situaţie foarte gravă, pentru că se fura piatra din sit”
În vara acestui an, responsabilii sitului arheologic au început să ia primele măsuri, iar în luna octombrie se lăudau cu ce trebuia să facă de mult timp. „Am reuşit să îndepărtăm masa vegetală şi acum ne ocupăm de refacerea împrejmuirii şi încercăm să introducem situl într-un proces de conservare, pentru ca această bijuterie, acest monument istoric de categoria A să dăinuie peste generaţii, să rămână urmaşilor ca şi moştenire… Sperăm ca până la finalul lunii să terminăm cu împrejmuirea, iar locuitorii din zonă să înţeleagă să nu mai arunce gunoaie în sit şi să nu-l mai demonteze”, menţiona directorul Muzeului Judeţean de Istorie „Aurelian Sacerdoţeanu”, Claudiu Tulugea, specialist de altfel pe tema Buridavei Romane. Şi preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea în subordinea căruia funcţionează muzeul, Constantin Rădulescu, declara că este „un sit de care noi avem grijă”, recunoscând că este „un monument de o valoare inestimabilă”. „Am investit aici pentru că se ajunsese într-o situaţie foarte gravă şi să înţelegeţi de ce spun gravă pentru că se fura piatra din acest sit”, preciza Constantin Rădulescu, printr-o postare video, susţinând că de fapt vegetaţia ar fi fost lăsată să crească în mod voit: „tocmai să protejăm să nu se mai intre să se fure piatra”. Le-a mulţumit public „colegilor” de la Muzeul Judeţean care „iată cu forţe proprii şi cu braţele lor repară şi fac o investiţie pe banii Consiliului Judeţean pentru a proteja acest sit arheologic”, considerând în acelaşi timp luarea de poziţie a reprezentantului Ministerului Culturii, fără însă să-l nominalizeze, drept o „opinie”. „Aici au fost băile romane. Povesteam cu domnul director că încă reuşim să păstrăm cuptorul intact. Atenţie pentru cei răuvoitori, avem deja o înţelegere cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie care verifică periodic zona şi de asemenea obiectivul este supravegheat video… Dorim de asemenea să facem şi un apel să nu ne batem joc de asemenea valori, dar doresc în acelaşi timp să-i avertizez pe cei care au gânduri necurate cu această bijuteriei a istoriei noastre”, atrăgea atenţia aceeaşi sursă.
„Pe unde ar fi putut fi scoasă piatră, dacă nici nu puteai intra în zonă”
Legat de acuzaţiile care li se aduc, localnicii se apără şi menţionează că ani de zile au depus sesizări la Consiliul Judeţean în care se plâng că vulpile, şerpii şi alte lighioane care se ascundeau în „junglă” le luaseră gospodăriile în stăpânire, punându-le în pericol viaţa lor şi celor dragi. „Pe unde ar fi putut fi scoasă această piatră când până de curând nici nu puteai intra în zonă, că era practic o junglă? Până să crească pădurea nu a fost nici măcar împrejmuită cu un gard zona. Termele erau practic în câmp, nu era un gard, nu era nimic… A interesat pe cineva cum ne-am luptat noi atâta vreme cu lighioanele care se ascundeau în bălării? S-a furat piatră, e adevărat, dar asta acum mai bine de un deceniu când încă se putea intra liber. Se perpetuează o problemă, se fac acuzaţii nefondate, ca să scape ei de răspundere”, au declarat câţiva dintre localnici.
Scurt istoric despre termele de la Buridava Romană
Prima menţionare a acestei aşezări a fost făcută în anul 1894 de către arheologul Petre Polonic care a identificat un castru, ale cărui ruine erau acoperite de mai multe case şi curţi. Apoi primele cercetări arheologice au fost realizate între anii 1956 – 1958, 1962, 1965 şi 1967 de către Dumitru Tudor. El a descoperit fragmente de ţigle ştampilate cu numele unor unităţi militare romane: cohortele II Flavia Bessorum, IX Batavorum, Pedites Singularis, şi legiunile I Italica, V Macedonica şi XI Claudia. Între 1971 şi 1992 cercetările au fost reluate de către Gheorghe Bichir, cel care a şi descoperit termele romane dar şi faptul că aşezarea are nu mai puţin de şase niveluri de locuire, începând din perioada Traian – Hadrian, până în primele decenii ale sec. IV. Inscripţiile şi numărul mare de ştampile tegulare descoperite la Buridava Romană demonstrează că aici a existat un puternic centru militar la începutul secolului al II-lea, pentru ca în perioada secolelor II – III, aceasta să devină şi un puternic centru economico-comercial, după cum au demonstrat descoperirile arheologice anterioare. Ultimele cercetări arheologice în zonă au fost realizate în 2008, cu ocazia construcţiilor de locuinţe şi de lucrări edilitare care au fost permise în acest sit. Tot atunci s-a făcut o igienizare şi s-a împrejmuit zona cu voluntari.
Sursa: Adevărul
