Disputa privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen este obositoare şi toate părţile s-au săturat de ea. Mulţi observatori se aşteaptă la un acord la sfârşitul anului, posibil în septembrie, înainte de alegerile generale din România.
Încheierea unui acord se va datora însă mai degrabă nerăbdării decât unei puteri fabuloase a UE de transformare, afirmă săptămânalul britanic, susţine The Economist.
La cinci ani după aderarea lor la UE, România şi Bulgaria rămân în continuare cele mai sărace ţări comunitare.
Progresele în privinţa combaterii corupţiei şi a reformelor justiţiei au încetinit. Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care urma să fie temporar, este în continuare activ. „Nu ne aşteptam să dureze atât de mult”, a declarat un oficial de la Bruxelles.
Într-o altă perioadă, România şi Bulgaria ar fi intrat în Schengen imediat ce şi-ar fi făcut temele dar în prezent starea generală din cadrul UE este una de neîncredere.
Acest lucru este generat pe de o parte de criza euro, pe de altă parte de ascensiunea partidelor extremiste, care exploatează temerile populaţiei.
Dar noua stare de spirit care domină nucleul european reflectă nemulţumirea tot mai mare faţă de variaţia UE în cultura politică. Bulgaria, în special, a fost criticată de Bruxelles pentru persistenţa crimei organizate şi erodarea libertăţii presei. Dar unii afirmă că această cenzură este nedreaptă, deoarece problemele celor două ţări nu erau un secret atunci când acestea au început negocierile pentru aderare.
Niciuna dintre cele două ţări nu este un model de stabilitate sau guvernanţă economică. Protestele din România au condus la înlăturarea Guvernului în februarie, iar investitorii străini consideră Bulgaria din ce în ce mai puţin prietenoasă.
