În cazul tinerilor provenind din familii cu nivel scăzut de educaţie, 52,5% au părăsit educaţia după terminarea cel mult a unei şcoli gimnaziale, în timp ce 47,4% depăşiseră nivelul de instruire al părinţilor, părăsind educaţia după absolvirea învăţământului mediu (44,9%) sau chiar superior (2,5%).
INS a raportat că aproape 3,2 milioane persoane (82% din totalul tinerilor care au ieşit din sistemul naţional de educaţie) au avut cel puţin un loc de muncă semnificativ, până la data desfăşurării anchetei. Dintre aceştia, 54,9% erau bărbaţi şi 56,8% domiciliau în mediul urban.
La primul loc de muncă, majoritatea tinerilor au fost salariaţi (75,6%) şi au lucrat cu program complet de lucru (92,1%). În cea mai mare parte a perioadei de tranziţie, între părăsirea şcolii şi începerea activităţii la primul loc de muncă semnificativ, 74,1% au căutat un loc de muncă utilizând metode active.
Contactarea directă a patronilor sau a factorilor responsabili cu angajarea (37,9%) şi apelul la familie, rude şi prieteni (37,5%) au fost principalele metode de căutare folosite de către tineri pentru găsirea primului loc de muncă semnificativ.
Rata de inserţie pe piaţa muncii a persoanelor de 15-34 ani care au părăsit educaţia, indiferent când, în perioada premergătoare realizării anchetei complementare, a fost de 24,4% la 6 luni de la părăsirea educaţiei şi de 33,6% la un an de la încetarea studiilor.
Absolvenţii de facultate îşi găsesc cel mai uşor de lucru după încheierea studiilor
Numai o treime (33,6%) dintre absolvenţii care îşi căutaseră un loc de muncă la un an de la încheierea studiilor erau ocupaţi, cea mai mare pondere fiind în rândul absolvenţilor de studii superioare, potrivit unei anchete INS asupra forţei de muncă în rândul tinerilor derulate în trimestrul II.
Astfel, dintre absolvenţii învăţământului superior, 60,9% aveau un loc de muncă, în timp ce ponderea corespunzătoare a celor cu studii medii a fost de 35%, a anunţat joi Institutul Naţional de Statistică (INS). Cel mai redus nivel de ocupare era în cazul persoanelor cu nivel scăzut de instruire, de 14,6%.
Totodată, statisticile arată că 39,6% dintre persoanele rezidente în mediul urban aveau un loc de muncă faţă de numai 26,3% în cazul celor din mediul rural.
În trimestrul al doilea, din cei 5,9 milioane de tineri care au făcut obiectul modulului ad-hoc de cercetare, mai mult de jumătate (58,8%) locuiau în mediul urban, 52,2% aparţineau grupei de vârstă 25-34 ani, iar 50,2% erau femei.
Din total, aproape 3,7 milioane de tineri, cu vârsta între 15 şi 34 ani (62,4% din populaţia ţintă a modulului), erau absolvenţi de studii de nivel cel puţin mediu (studii medii şi superioare).
La perioada realizării anchetei, 1,95 milioane tineri, respectiv 32,9% dintre persoanele în vârstă de 15-34 ani, urmau o formă de instruire în cadrul sistemului naţional de educaţie. Participarea la educaţie a fost mai intensă în cazul persoanelor între 15 şi 19 ani (83,3%) şi pentru cele din grupa de vârstă 20-24 (45,6%), comparativ cu numai 5,1% în cazul persoanelor în vârstă de 25-34 ani.
Persoanele foarte tinere, între 15 şi 19 ani, se caracterizează prin rate de activitate foarte scăzute, de 13,7% (şi rate ridicate de participare la educaţia formală).
„Pe măsura înaintării în vârstă, participarea la activitatea economică se intensifică, concomitent cu scăderea ratei de participare la educaţie”, se mai arată în comunicat.
Persoanele aparţinând intervalului superior de vârstă din segmentul de populaţie analizat (30-34 ani) erau în proporţie de 87,7% active pe piaţa forţei de muncă, iar rata lor de participare la educaţie de numai 2,1%.
La data desfăşurării anchetei, 3,9 milioane persoane, reprezentând 65,9% dintre tinerii care au făcut obiectul cercetării, îşi încheiaseră studiile în sistemul naţional de educaţie. Peste jumătate dintre acestea erau absolvenţi de instituţii de învăţământ de nivel mediu (55,3%) – în principal licee (29,5%) şi şcoli profesionale, complementare sau de ucenici (21,9%).
Majoritatea tinerilor şi-au încheiat educaţia (98,7%) prin absolvire (cu sau fără diplomă). Numai 1,3% şi-au încetat studiile prin abandon şcolar sau exmatriculare. Potrivit anchetei, vârsta medie la data părăsirii sistemului naţional de educaţie a fost de 17,8 ani, diferenţe mari înregistrându-se pe medii de rezidenţă (19,2 ani în mediul urban faţă de 16,2 ani în mediul rural).
INS menţionează că sursa datelor o constituie cercetarea „Accesul tinerilor pe piaţa forţei de muncă”, realizată în trimestrul II 2009 ca modul ad-hoc ataşat cercetării statistice asupra forţei de muncă în gospodării – AMIGO. Obiectivul acestuia a fost de furnizare a informaţiilor referitoare la tranziţia tinerilor în vârstă de 15-34 ani de la educaţie la viaţa profesională.
