‘Cu toate că România poate face faţă deocamdată datoriei publice acumulate, este evident că rata de creştere a acesteia din ultimii trei ani nu poate fi susţinută. Raportul datorie publică/PIB a crescut de la 18% la sfârşitul anului 2008 la peste 34% la sfârşitul anului 2010 şi ar putea ajunge aproape de 40% în 2011. Mai îngrijorător decât viteza de creştere este faptul că împrumuturile din sectorul public au fost direcţionate către plata cheltuielilor curente şi nu către investiţii. În acest fel împrumuturile nu aduc venituri viitoare, aşa cum s-ar întâmpla în cazul direcţionării lor către investiţii, de exemplu’, se arată în document.
Potrivit documentului, situaţia deficitului bugetar este, fără îndoială, şi mai gravă.
‘Ţinta de cel mult 3% deficit bugetar începând cu 2012 se va dovedi dificil de atins şi greu de menţinut pe termen lung. În lipsa unor reforme structurale în sectorul public, nivelul scăzut al veniturilor guvernului (ca pondere în PIB) şi nivelul ridicat al cheltuielilor obligatorii vor face acest obiectiv greu de atins, dacă nu se implementează reforme structurale în sectorul public. Între 1993 şi 2010, raportul mediu dintre cheltuielile sectorului public şi PIB a fost de 34,3%, în timp ce raportul mediu dintre veniturile bugetare şi PIB au fost de 30,8%. Aceasta înseamnă că deficitul mediu a fost de 3,5% din PIB în această perioadă. Cu toate că au avut loc treptat schimbări structurale, pentru ca ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB să fie atinsă începând cu 2012, dezechilibrele din actuala structură a cheltuielilor guvernamentale trebuie îndreptate fără întârziere’, arată studiul IER.
