Prezentă la Forumul Tipografic Balcanic, desfăşurat pentru prima oară în România, Beatrice Klose, secretarul general al confederaţiei Intergraf, a declarat că numărul de tipografii şi de angajaţi din domeniu, din statele Uniunii Europene, se află în scădere în ultimii ani. Din cauza crizei economice, declinul numeric este completat de cel al businessului tipografic, plasat la 6,4% în acest an, potrivit unui studiu realizat de Apenberg&Partner în luna iunie a acestui an, cel mai prejudiciat segment fiind cel al tipăririi de reviste (-10,9%). Potrivit estimărilor jucătorilor din mai multe ţări europene, printre cele mai afectate pieţe se numără Ungaria şi Bulgaria, cu scăderi de circa 20%, precum şi Suedia şi Italia, cu un minus de 15%. “Cred că au oferit nişte prognoze prudente, pentru că cifrele reale la final de an vor fi mai dure”, a precizat Klose.
O părere similară are şi Alexandru Galoş, preşedintele Asociaţiei Tipografilor “Transilvania”, care crede că declinul real al businessului tipografic din Bulgaria şi Ungaria se apropie de 40%, scădere înregistrată şi de industria românească. Datele statistice ale Eurostat plasează însă România la un nivel mai bun, afacerile din primul trimestru din 2009 fiind similare celor de anul trecut, iar cele din al doilea trimestru – mai mici cu aproximativ 12%.
Potrivit lui Galoş, la baza declinului semnificativ al pieţei din România stă un cumul de factori, de la greşelile manageriale la neadaptarea la piaţă şi extinderea excesivă pe orizontală. “Suntem în declin, pentru că noi am lucrat la fundaţie în ultimii 20 de ani, pe orizontală, fără să începem să dezvoltăm eficient, pe verticală, ceea ce am construit. Trebuia îmbunătăţit ceea ce exista. Mai întâi te uiţi la piaţă şi după aceea investeşti, în schimb, noi am investit, iar după aceea am căutat piaţa”, a explicat preşedintele asociaţiei. Din cauza lipsei de analiză a pieţei şi a planurilor de business, segmentul s-a aglomerat, până la circa 1.500 de tipografii anul trecut, iar competiţia acerbă a dus la contractarea a tot mai multe leasinguri şi credite pentru îmbunătăţirile la nivel tehnic. Odată cu scăderea dramatică a comenzilor, au apărut şi problemele legate de achitarea datoriilor, fenomen care a dus şi la falimentul mai multor tipografii, inclusiv de nivel mediu, au spus mai mulţi participanţi la forum. Potrivit surselor din piaţă, printre tipografiile aflate în proces de insolvenţă sau ameninţate cu falimentul se numără Herris Print şi Yes, ambele din Bucureşti.
Alexandru Galoş corelează situaţia actuală şi cu greşelile manageriale. “Suntem mai afectaţi şi din cauza managerilor care au lăsat pe ultimul loc instruirea personalului şi securizarea businessului, prin îndatoriri peste măsură. La noi nu a existat planul B, s-a lucrat numai cu planul A. Am crescut până acum cu două cifre în fiecare an, nu se poate la infinit”, a explicat Galoş. Din cauza concentrării investiţiilor pe echipamente, pe piaţa românească nu s-a investit în pregătirea profesională a angajaţilor, în traininguri. Tot din cauza lipsei de viziune a managerilor, mai spune Alexandru Galoş, tipografiile din România nu s-au adaptat la cerinţele pieţei şi au ţintit numai piaţa locală. “Bulgarii investesc ţintind România, la noi de ce nu este aşa? Dacă piaţa locală are o valoare mică, de ce nu colaborăm cu alte ţări? Suntem membri ai Uniunii Europene, nu avem motive să nu ne extindem peste graniţe, trebuie să devenim jucători regionali”, a precizat Galoş.
Piaţa tipografică românească este afectată puternic de diminuarea bugetelor de publicitate, din cauza cărora s-au închis publicaţii, s-au redus tirajele şi au scăzut veniturile din tipăriturile comerciale. În plus, a spus Daiana Sălăgean, foreign relations manager la Agressione Group, consumul tot mai mare de TV din România afectează piaţa de presă scrisă. Atât jucătorii din România, cât şi cei europeni, pot lupta însă împotriva scăderii pieţei şi digitalizării. Beatrice Klose consideră că jucătorii trebuie să ofere mai mult decât servicii de tipar şi să vină cu valoare adăugată, de la servicii adiţionale la soluţii de comunicare şi cerneluri cu efecte speciale. Totodată, Daiana Sălăgean vede o soluţie în tiparul specializat, cu mai multe elemente de siguranţă, şi în utilizarea creativă a lacurilor şi cernelurilor. La capitolul oportunităţi, Sălăgean include noi categorii de produse care pot intra în portofoliul unei tipografii, precum calendarele personalizate şi publicaţiile specializate. O altă soluţie o reprezintă concentrarea pe tiparul comercial – broşuri, formulare, pliante, care încă domină piaţa, cu aproximativ 50%.
